Uniunea Europeană a solicitat liderilor din Bosnia și Herțegovina să asigure formarea fără întârziere a noilor autorități la nivel de stat, de entități și de cantoane. Această cerință vine imediat după certificarea rezultatelor alegerilor generale desfășurate pe 4 octombrie. Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, alături de Marta Kos, comisarul european pentru extindere, au subliniat necesitatea reluării reformelor pentru apropierea de blocul european.
Evaluarea preliminară a scrutinului a fost realizată de misiunea internațională de observare condusă de OSCE/ODIHR. Deși competiția a fost reală și atmosfera a fost în general ordonată, observatorii au identificat probleme tehnice și procedurale. Au fost raportate dificultăți legate de noile tehnologii electorale introduse la nivel național, precum identificarea biometrică și scanarea buletinelor. De asemenea, au fost semnalate deficiențe privind respectarea secretului votului și omisiuni procedurale la aproximativ o cincime dintre secțiile monitorizate.
Marta Kos a explicat în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European că avansul către o foaie de parcurs depinde de reluarea efectivă a procesului de reformă. Bosnia și Herțegovina nu a fost inclusă în lista celor patru state pentru care Comisia pregătește foi de parcurs orientative în această lună, listă care cuprinde Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Comisarul a argumentat că un astfel de instrument este relevant doar atunci când procesul de aderare este într-o mișcare efectivă.
Pentru ca statele membre UE să poată adopta cadrul de negociere și să organizeze prima conferință interguvernamentală, Bosnia și Herțegovina trebuie să finalizeze pașii necesari. Consiliul European a decis deja deschiderea negocierilor în martie 2024, însă etapa următoare este condiționată de cooperarea constructivă a liderilor politici. UE solicită implementarea angajamentelor din cadrul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest pentru a evita pierderea accesului la finanțările aferente acestui proces.
Problemele structurale ale țării includ restricții ale dreptului de vot bazate pe etnie și domiciliu, precum și mecanisme de soluționare a contestațiilor care rămân lipsite de transparență. Observatorii au semnalat, de asemenea, un mediu informațional online polarizat, marcat de conținut generat cu inteligență artificială și informații înșelătoare. Reforma electorală și consolidarea statului de drept rămân priorități esențiale pentru ca procesul de integrare să poată continua conform standardelor europene.
Procesul de extindere al Uniunii Europene se bazează pe criterii de merite, iar progresul fiecărei țări candidate este monitorizat strict prin evaluări periodice. În contextul actual, deciziile politice privind integrarea regională sunt influențate de stabilitatea instituțională și de capacitatea de a implementa recomandările Comisiei Europene. Pentru Bosnia și Herțegovina, revenirea la reformele privind funcționarea instituțiilor și sistemul electoral reprezintă condiția fundamentală pentru lansarea efectivă a negocierilor de aderare.
