Președintele american Trump a solicitat, în cadrul unui discurs susținut în fața Adunării Generale a ONU, ca toate statele membre ale Curții Penale Internaționale să se retragă oficial și imediat din această instituție. Trump a descris Curtea Penală Internațională ca fiind o entitate scăpată de sub control, exprimându-și opozitia fermă față de funcționarea acesteia la nivel global. Această declarație marchează o escaladare a poziției Washingtonului față de tribunalul cu sediul la Haga.
Ofensiva administrației Trump împotriva instanței include deja măsuri concrete, precum sancționarea judecătorilor acestei curți și exercitarea unor presiuni constante asupra statelor membre pentru a abandona apartenența la instituție. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că intenția Washingtonului este de a desființa Curtea Penală Internațională „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a argumentat că tribunalul reprezintă o „amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane”, având în vedere rolul său de a urmări penal autorii celor mai grave crime din lume.
Tensiunile dintre Statele Unite și instanță au fost alimentate de emiterea unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al SUA. Washingtonul a reacționat prin impunerea unei serii de sancțiuni oficialilor Curții Penale Internaționale, ca urmare a acestei decizii. În acest context, procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a susținut într-un interviu acordat AFP că atacurile americane sunt rezultatul unei lipsă de înțelegere a activităților desfășurate de curte.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă, fondată în anul 1998 și operativă din 2002, cu misiunea de a judeca persoane acuzate de crime de agresiune, genocid, crime împotriva umanității și crime de război. În prezent, instituția traversează o criză profundă din cauza presiunilor externe. Deși Statele Unite sunt semnatar ale Statutului de la Roma, care a instituit curtea, Washingtonul nu a ratificat niciodată acest document, fapt ce contribuie la conflictul juridic și politic actual.
Situația juridică a instanței este marcată de absența unor actori cheie, deoarece nici Israel, nici Rusia nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Această lipsă de participare a unor state relevante afectează capacitatea de aplicare a deciziilor tribunalului la nivel internațional. În prezent, Curtea se confruntă cu o rezistență organizată din partea marilor puteri, care contestă autoritatea sa de a pedepsi lideri politici și militari în cadrul conflictelor globale.
Curtea Penală Internațională funcționează pe baza Statutului de la Roma, un tratat internațional care stabilește cadrul juridic pentru investigarea crimelor grave. Deși este o instanță permanentă, autoritatea sa depinde de cooperarea statelor membre și de ratificarea tratatului de către guvernele naționale. Lipsa ratificării de către mari puteri precum Statele Unite limitează semnificativ jurisdicția globală a tribunalului în procesele de justiție penală internațională.
