România se confruntă cu necesitatea unei transformări profunde a modelului său economic, trecând de la o creștere bazată pe consum la una sustenabilă, susținută de investiții. În cadrul Forbes CEE Forum, s-a subliniat că progresele cantitative nu mai sunt suficiente pentru dezvoltarea națională. Este necesară o abordare calitativă, prin reforme structurale și sustenabilitate financiară, pentru a asigura relevanța economică a țării în spațiul european și a evita riscurile de stagflație.
Situația economică actuală este marcată de incertitudini internaționale și de instabilitatea politică și guvernamentală din interiorul țării. După evoluții modeste, cu rate de creștere de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, perspectivele rămân rezervate, existând riscul de stagflație. Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ indică faptul că rolul de motor al creșterii trebuie preluat de investiții, nu de deficite și de stimularea cererii interne.
Inflația a cunoscut o scădere recentă, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă prognozele indică o revenire peste pragul de 6% la sfârșitul anului. În ceea ce privește finanțele publice, deși deficitul bugetar este în scădere, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB. Această evoluție generează o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul anului curent.
Modelul actual de competitivitate prin costuri reduse, forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică își atinge limitele. Pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană, avantajul de cost se erodează, impunând o schimbare de paradigmă. Noul model trebuie să prioritizeze extinderea lanțurilor de producție locale, creșterea productivității muncii și stimularea masivă a investițiilor în capitalul uman și în tehnologii avansate.
Pentru a atinge acest obiectiv, sunt identificate trei condiții esențiale: sustenabilitatea finanțelor publice, infrastructura financiară a creșterii și calitatea exporturilor. România prezintă în prezent cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniune, având în același timp un grad ridicat de utilizare a creditului comercial. Este vitală trecerea de la competitivitatea prin preț la cea bazată pe inovare, pentru a integra economia într-o poziție superioară în lanțurile valorice internaționale.
Evoluția economică a României de după aderarea la Uniunea Europeană a fost marcată de dezechilibre, precum creșterea consumului care nu a fost corelată cu productivitatea. Acoperirea cererii interne s-a realizat predominant prin importuri, în loc de o producție națională cu valoare adăugată ridicată. Această structură necesită acum decizii de politică economică bazate pe prudență și responsabilitate pentru a consolida progresele obținute anterior.
