Fostul premier Theodor Stolojan a susținut că ritmul de creștere economică al României a început să scadă cu mult înainte de implementarea actualelor măsuri fiscale. În cadrul unui eveniment organizat la Banca Națională a României, acesta a argumentat că problema centrală nu constă doar în avansul economic tot mai slab, ci și în acumularea unor dezechilibre majore. Această evoluție negativă a avut loc într-un context în care investițiile publice au continuat să crească constant.
Conform declarațiilor făcute de Theodor Stolojan, reducerea ritmului de creștere economică a început încă din anul 2022, adică cu trei ani și jumătate înainte de orice măsură de austeritate. Fostul premier a subliniat un paradox economic, observând că România a ajuns la o creștere economică sub 1% în condițiile în care se pompa tot mai mulți bani publici în investiții. El a considerat că, atunci când gestionarea creșterii este dificilă, prioritatea trebuie să fie corectarea deficitelor economice.
Un alt punct critic ridicat de Theodor Stolojan vizează riscurile generate de dezechilibrele externe, pe care România nu le poate controla exclusiv prin decizii interne. Într-o economie deschisă, cu monedă convertibilă, dar care nu este o monedă de rezervă internațională, monitorizarea echilibrelor externe este esențială în fiecare zi. El a avertizat că un dezechilibru extern care evoluează spre criză, fie la nivelul contului curent, fie la nivelul datoriei externe, necesită participarea creditorilor externi.
Stolojan a menționat că rezolvarea acestor criori de dezechilibru extern necesită o credibilitate solidă în fața partenerilor internaționali. De asemenea, el a evidențiat faptul că România posedă rezerve uriașe de creștere economică, însă acestea depind direct de modul în care sunt distribuite resursele în țară. Capacitatea de a atrage capital străin rămâne un factor determinant pentru viitorul stabilității economice și pentru dezvoltarea tehnologică a statului român.
Fostul premier a subliniat că progresul tehnologic este adus în principal de companiile internaționale, motiv pentru care România trebuie să redevină atractivă pentru investițiile străine directe. Această strategie este necesară până când țara va putea genera propriul progres tehnologic. Pentru a atinge acest obiectiv, este imperativ ca sistemele de alocare a resurselor să fie optimizate, permițând astfel utilizarea eficientă a capitalului pentru a susține o creștere sustenabilă pe termen lung.
Gestionarea dezechilibrelor macroeconomice reprezintă o provocare constantă pentru statele cu economii deschise, unde fluxurile de capital și balanța comercială influențează direct stabilitatea monedei. În cadrul cadrului de convergență nominală, monitorizarea deficitelor bugetare și a poziției față de creditorii externi este vitală pentru menținerea încrederii piețelor financiare internaționale și pentru evitarea unor crize de datorie.
