Negocierile pentru formarea noului guvern în Israel au declanșat o nouă etapă de tensiuni politice intense. Gadi Eisenkot, liderul partidului Yashar desemnat să conducă procesul de constituire a viitorului executiv, a lansat acuzații grave la adresa premierului Benjamin Netanyahu. Acesta din urmă este acuzat că folosește un discurs de incitare la ură împotriva cetățenilor arabi din Israel, într-o încercare de a-și menține influența politică în perioada de tranziție.
Gadi Eisenkot susține că Benjamin Netanyahu și apropiații săi desfășoară o campanie rasistă și violentă de delegitimare împotriva populației arabe. Liderul desemnat să formeze guvernul a denunțat, de asemenea, o campanie de intimidare vizată asupra parlamentarilor partidului său și a familiilor acestora. Potrivit declarațiilor sale, mulți deputați au fost țintiți de mii de mesaje insultătoare, care conțin amenințări și îndemnuri la violență, afectând inclusiv persoane care și-au pierdut rude în conflictele armate.
Procesul de formare a unui guvern de urgență este complicat de lipsa unei majorități clare în Knesset după alegerile de pe 27 octombrie. Blocul condus de Gadi Eisenkot deține 48 de mandate, în timp ce tabăra lui Benjamin Netanyahu dispune de 46 de locuri, însă pentru majoritate sunt necesare 61 de mandate. Deși formațiunile arabe Ra'am și Joint List controlează împreună 19 mandate și se opun premierului, o parte dintre aliații lui Gadi Eisenkot refuză o coaliție care să depindă de voturile acestora.
În cadrul discuțiilor pentru un executiv stabil, Gadi Eisenkot a formulat condiții specifice pentru partenerii politici. Acestea includ recunoașterea Israelului ca stat evreu și democratic, respectarea Declarației de Independență și impunerea serviciului obligatoriu pentru toți cetățenii, fie sub formă militară, fie națională sau civilă. Totodată, programul său politic impune recunoașterea organizației Hamas ca entitate teroristă și angajamentul ferm de a elimina capacitățile sale de guvernare și militare.
Blocul condus de Gadi Eisenkot urmărește, de asemenea, să preia controlul asupra comisiilor parlamentare și să promoveze o anchetă privind atacurile din 7 octombrie 2023. Un alt obiectiv strategic este anularea reformei justiției promovate de guvernul Benjamin Netanyahu, care viza limitarea puterilor Curții Supreme. Gadi Eisenkot a declarat că perioada de putere necontrolată a guvernului actual s-a încheiat și că parlamentul trebuie să redevină casa întregii națiuni.
Contextul politic israelian este marcat de o fragmentare parlamentară profundă, unde nicio forță politică nu a obținut majoritatea necesară pentru a guverna singură. Această instabilitate apare într-un moment în care securitatea țării este supusă unor presiuni constante, iar deciziile privind reformele interne de justiție au provocat deja proteste masive în societatea israeliană, afectând echilibrul dintre puterea legislativă și cea judiciară.