Președintele american Donald Trump a început să îl numească pe Volodimir Zelenski responsabil pentru creșterea prețurilor la motorină, deși cauza principală a instabilității energetice provine din operațiunea „Epic Fury” lansată de Washington împotriva Iranului. Această schimbare de blame între liderii celor două state apare într-un context de presiune politică intensă, în care președintele SUA încearcă să gestioneze consecințele deciziilor sale externe. Analiza publicată de Financial Times subliniază că atacurile lui Trump asupra Kievului servesc drept paravan pentru incapacitatea sa de a media un acord de pace.
Acordul recent încheiat de Trump cu Vladimir Putin este descris ca o tranzacție de tipul „ceva în schimbul a nimic”. În timp ce Washingtonul plătește miliarde de dolari pentru o cantitate de motorină care nu va influența semnificativ prețurile din SUA înainte de alegerile de noiembrie, Moscova obține o breșă în sancțiunile americane. Această resursă financiară suplimentară îi permite Rusiei să continue bombardamentele asupra Ucrainei. Astfel, decizia președintelui american oferă Rusia mijloace concrete pentru a intensifica atacurile asupra teritoriului ucrainean.
Situația securității Ucrainei este agravată de amenințările transmise de reprezentanții lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Aceștia au avertizat Kievul în Florida că vânzarea de arme și cooperarea serviciilor de informații pot fi blocate dacă Ucraina va continua să lovească rafinăriile rusești. Această strategie pune în pericol ultima formă de ajutor militar de la Statele Unite. Deși atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești au afectat rezervele globale, Washingtonul pare dispus să penalizeze Kievul pentru acțiuni care afectează interesele sale.
Trump a lansat și declarații despre un posibil „armistițiu energetic” între Ucraina și Rusia, susținând că ambele părți au acceptat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii. Totuși, Volodimir Zelenski a respins această idee, raportând atacuri rusești continue asupra instalațiilor de energie și gaze. În plus, președintele american a sugerat că ajutorul SUA ar putea fi condiționat de organizarea unor alegeri în Ucraina. Această cerință este considerată irealizabilă, având în vedere că Rusia ocupă deja 20% din teritoriul ucrainean și menține atacurile asupra civililor.
Retorica agresivă a președintelui american, care l-a numit pe Zelenski „dictator”, pare să aibă un efect invers așteptărilor în ceea ce privește popularitatea liderului ucrainean. Sondajele indică o creștere a scorurilor lui Zelenski în țară, pe măsură ce populația respinge încercările forțelor externe de a impune lideri prin presiune politică. Trump pare determinat să folosească eșecul de a implementa promisiunea de a opri războiul în 24 de ore ca pe un instrument de atac împotriva Kievului, pentru a evita responsabilitatea politică internă.
Instabilitatea pieței de energie este un fenomen recorrent, fiind influențată și de alte evenimente geopolitice, precum atacurile grupărilor houthi în Arabia Saudită. În contextul actual, securitatea energetică a Ucrainei rămâne extrem de vulnerabilă, având în vedere că rețeaua electrică a țării a fost deja parțial distrusă de rachetele rusești. Această fragilitate structurală face ca orice propunere de armistițiu care nu implică o retragere a Rusiei să fie considerată ineficientă pentru supraviețuirea infrastructurii critice a Kievului.
