Președintele SUA, Donald Trump, a lansat critici directe la adresa președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, susținând că acesta nu manifestă o dorință reală de a încheia un acord de pace cu Rusia. Într-un interviu acordat postului american Newsmax, Trump a declarat că liderul de la Kiev reprezintă un partener de negociere mult mai dificil de gestionat decât președintele rus, Vladimir Putin. Conform afirmațiilor sale, un proces de pace ar putea fi realizat chiar și fără participarea președintelui ucrainean.
Conflictul dintre cei doi lideri a fost alimentat și de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, inclusiv asupra unei rafinării Rosneft din sud-estul Moscovei. Trump a criticat dur aceste acțiuni, menționând că ele contribuie la creșterea prețurilor mondiale ale petrolului și a descris situația ca fiind o rușine. Deși Ucraina a suspendat temporar atacurile asupra rafinăriilor rusești după anunțul unui armistițiu, Kievul susține că Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică ucraineană.
Zelenski a reacționat prin faptul că acordul menționat de Trump este, în opinia sa, anulat, precizând că nu a fost informat despre decizia de încetare a focului. Această poziție a fost calificată de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, drept o ofensă gravă la adresa lui Trump. Kremlinul a acuzat guvernul de la Kiev că acționează în mod deliberat împotriva eforturilor de pace susținute de administrația americană.
Pe lângă disputele politice, Ucraina se confruntă cu restricții de sprijin militar, inclusiv limitarea schimbului de informații de la serviciile americane și limitări temporare ale serviciului Starlink. Zelenski a susținut că aceste restricții au fost intenționate și au afectat operațiunile cu drone. În acest context, Trump a anunțat o relaxare temporară a sancțiunilor asupra combustibililor ruși, permițând Moscovei să livreze peste 300.000 de tone de motorină pe termen scurt.
În timp ce relațiile dintre Washington și Kiev sunt tensionate, Uniunea Europeană menține o poziție de susținere pentru Ucraina. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a apărat atacurile asupra rafinăriilor rusești, argumentând că veniturile din petrol finanțează războiul. Totodată, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru sporirea sprijinului financiar acordat Kievului în cadrul summitului UE, unde se discută și protecția infrastructurii energetice.
Disputa actuală reflectă o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate, în care presiunea diplomatică este exercitată asupra Ucrainei pentru a facilita o încheiere a conflictului. Această evoluție are loc într-un moment în care Ucraina solicită sume masive de bani pentru viitor, precum cele 70 de miliarde de euro cerute Uniunii Europene pentru anul 2027, pentru a putea continua rezistența în fața agresiunii ruse.
