China a reacționat oficial la informațiile privind un nou instrument comercial propus de Franța și Germania, care ar putea permite Uniunii Europene să restricționeze accesul produselor chineze pe piața europeană în doar 24 de ore. Beijingul consideră această inițiativă drept o măsură protecționistă și unilaterală, avertizând că implementarea unui astfel de mecanism ar putea compromite stabilitatea și cooperarea economică dintre China și statele membre ale UE.
Propunerea, discutată de Emmanuel Macron și Friedrich Merz în luna iulie, se inspiră din modelul american Section 301, o prevedere din Legea comerțului din 1974 care permite SUA să investigheze și să impună tarife sau restricții împotriva unor practici comerciale străine. Planul franco-german vizează reducerea pragului de decizie prin utilizarea unei „majorități calificate negative” a statelor membre. Această structură ar avea scopul de a preveni încercările Beijingului de a diviza UE prin presiuni economice sau promisiuni de investiții.
Ministerul Comerțului din China (MOFCOM) a emis un avertisment prin intermediul unui purtător de cuvânt, subliniind că intensificarea presiunii asupra Chinei va submina încrederea reciprocă. Conform declarațiilor raportate de Global Times, o astfel de schimbare de politică ar perturba procesul de consultări și ar afecta relațiile comerciale extinse. Autoritățile chineze susțin că UE ar trebui să evalueze cu atenție costurile pe care le implică o escaladare a tensiunilor comerciale actuale.
Shi Xiaoli, directorul Centrului de Cercetare a Dreptului OMC din cadrul Universității Chineze de Științe Politice și Drept, a criticat faptul că UE adoptă instrumente similare cu cele americane, deși a criticat anterior unilateralismul SUA. Acesta a afirmat că China dispune de instrumente suficiente pentru a răspunde dacă restricțiile comerciale unilaterale vor fi extindă. În același timp, expertul Zhou a subliniat că Franța și Germania nu pot vorbi în numele întregii Europe, având în vedere interesele divergente ale companiilor europene.
Contextul acestei crize comerciale se înscrie într-un climat de protecționism global crescut, unde marile economii caută să își protejeze piețele interne. Mecanisme precum Section 301 au devenit modele pentru diverse blocuri economice care doresc să reacționeze rapid la practicile comerciale considerate neloiale. Tensiunile actuale reflectă o schimbare de paradigmă în relația dintre UE și partenerii comerciali majori, punând sub semnul întrebării echilibrul dintre deschiderea piețelor și securitatea economică regională.
Deși Franța și Germania sunt cele mai mari economii din cadrul Uniunii Europene, reprezentanții chinezi subliniază că multe companii europene, inclusiv cele din aceste două țări, își doresc în continuare un acces mai amplu la oportunitățile de pe piața din China. Această discrepanță între politicile de apărare comercială și interesele economice ale sectorului privat rămâne un punct critic în negocierile bilaterale dintre Beijing și Bruxelles.
