Călin Georgescu a declarat că, în cazul în care va deveni președinte, va redeschide toate minele din țară imediat după preluarea mandatului. Fostul candidat a susținut că procesul de redeschidere a exploatărilor miniere ar putea începe chiar în „secunda zero”. Această poziție reflectă o viziune axată pe resursele tradiționale, în opoziție cu tendințele globale de tranziție energetică observate în alte economii majore.
În cadrul unor declarații recente, Călin Georgescu a criticat sursele de energie regenerabilă, numind energia solară o „înșelătorie”. El a susținut că eolienele nu produc energie semnificativă, estimând că acestea contribuie cu doar 0,01% la mixul energetic. Conform afirmațiilor sale, elementele primare pentru producția de electricitate rămân energia din apă și cea provenită din cărbune, minimizând astfel rolul tehnologiilor verzi în securitatea energetică.
Datele din China oferă o perspectivă contrastantă asupra eficienței surselor regenerabile, marcând un punct de referință istoric în tranziția energetică a țării. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, capacitatea solară instalată în China a depășit, pentru prima dată, capacitatea de producție a energiei electrice bazate pe cărbune. Administrația Națională a Energiei a raportat că capacitatea fotovoltaică a atins 1,286 miliarde de kilowați, în timp ce cea a centralelor pe cărbune s-a situat la 1,285 miliarde de kilowați.
Expansiunea sectorului solar chinez este susținută de investiții masive, producția de energie fotovoltaică crescând cu 15,5% între ianuarie și iulie 2026 față de perioada precedentă. În anul 2025, China a adăugat o capacitate record de 315 gigawați de energie solară și 119 gigawați de energie eoliană. Aceste două tehnologii au reprezentat peste 80% din întreaga capacitate de producere a energiei electrice nou instalate în țară, conform Consiliului Chinez al Energiei Electrice.
Deși energia solară a devenit cea mai mare sursă din punct de vedere al capacității instalate, cărbunele rămâne o componentă esențială pentru a satisface cererea energetică a Chinei. Totuși, în 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut cu aproape 2%, prima scădere înregistrată în ultimii șase ani. Această evoluție face parte din strategia țării de a atinge nivelul maxim al emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2030 și neutralitatea carbonului până în 2060.
Contextul tranziției energetice globale se încadrează într-un peisaj geopolitic complex, unde securitatea resurselor este critică. În timp ce unele administrații prioritizează resursele fosile pentru stabilitate, alte mari puteri accelerează adoptarea tehnologiilor verzi pentru a reduce dependența și emisiile. Această divergență de strategii între utilizarea cărbunelui și dezvoltarea capacităților fotovoltaice definește noi ramificații ale puterii economice și ale securității energetice regionale.
