O serie de evenimente și declarații raportate de presa internațională și locală au generat suspiciuni privind posibla influență a ambasadoarei SUA, Kimberly Guilfoyle, asupra deciziilor politice din România. Discuțiile despre contracte energetice cu companii americane și schimbările de la nivelul guvernului au pus în discuție limitele dintre activitatea de lobby legitimă și ingerința în suveranitatea unui stat. Situația este tratată prin prisma impactului pe care interesele străine le pot avea asupra stabilității politice naționale.
Incidentul central a avut loc în luna martie, în timpul unei cine la Atena, la care au participat oficiali greci și americani. Conform relatărilor WSJ, Kimberly Guilfoyle s-ar fi aflat într-o dispută cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, în fața invitaților. În contextul unei eventuale schimbări de regim în România, Kimberly Guilfoyle ar fi declarat că SUA pot interveni în această manieră în orice țară doresc. Stavros Papastavrou a replicat că SUA nu pot înlocui un guvern ales de popor, însă avocatul Kimberly Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici.
Problematica se extinde asupra contractelor de furnizare cu GNL american, pe care guvernul condus de Ilie Bolojan le-ar fi analizat în noiembrie 2025. Sursele indică faptul că Ilie Bolojan ar fi considerat contractul neavantajos, deoarece prețul era mai mare decât alternativele disponibile, având în vedere proiectul Neptun Deep. În timp ce Ilie Bolojan a refuzat aceste condiții, Bogdan Ivan ar fi insistat pentru achiziția de GNL, indiferent de costuri. Această divergență a precedat întâlnirea de la Isoletta și demiterea ulterioară a guvernului condus de Ilie Bolojan.
După demitere, în luna mai, au apărut noi controverse legate de contracte energetice cu firme din SUA, inclusiv proiectul SMR-urilor de la Doicești. Ilie Bolojan a declarat că aceste reactoare modulare mici ar putea reprezenta o afacere păguboasă pentru stat. Există suspiciunea că interesele de business ale unor companii americane, promovate de regimul MAGA, s-ar fi putut suprapune pe interese politice locale. Această complexitate ar putea explica modul în care deciziile economice au influențat direct stabilitatea guvernului român.
Analiza scenariilor sugerează că presiunea exercitată de lobbyști și politicieni interesați de aprobarea de către regimul MAGA ar fi putut contribui la criza politică actuală. Dacă deciziile privind prețul gazului au fost influențate de actori străini, suveranitatea statului este direct afectată. Deși în prezent aceste informații se bazează pe declarații date pe surse, riscul ca interesele private să determine schimbări de la nivelul guvernului rămâne o temă critică pentru decidenții politici din România.
În cadrul proceselor de decizie din România, contractele energetice de lungă durată sunt adesea supuse unor analize riguroase de cost-beneficiu pentru a asigura securitatea aprovizionării. Deciziile privind infrastructura critică, precum reactoarele SMR sau terminalele de GNL, implică adesea parteneriate internaționale complexe care trebuie echilibrate cu interesele economice naționale și cu reglementările europene de piață.
