Summitul climatic COP31 a început luni, 9 noiembrie, în Antalya, Turcia, cu participarea aproape 200 de țări. Reprezentanții statelor negociază soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un moment de criză energetică globală. Procesul de negociere este complicat de conflictele militare active și de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, ambele factori exercitând o presiune crescută asupra resurselor energetice disponibile la nivel mondial.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran a afectat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, provocând creșteri ale prețurilor la combustibili. În paralel, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse exporturilor energetice rusești au reconfigurat fluxurile de aprovizionare internaționale. Din cauza acestor instabilități, mai multe state au revenit la utilizarea combustibililor fosili pentru a-și asigura necesarul de energie, afectând planurile de decarbonizare.
Coreea de Sud, India și Thailanda sunt printre țările asiatice care au crescut utilizarea cărbunelui sau au extins producția de electricitate din această sursă. Pe planul politic, administrația președintelui american Donald Trump promovează creșterea producției de petrol, gaze naturale și cărbune. Statele Unite evită pentru al doilea an consecutiv cooperarea internațională privind schimbările climatice, ceea ce îngreunează eforturile globale de combatere a încălzirii planetei.
Dezvoltarea tehnologiei AI aduce o provocare suplimentară prin consumul uriaș de energie electrică necesar centrelor de date. Turcia intenționează să propună guvernelor și companiilor semnarea unui angajament privind utilizarea sustenabilă a inteligenței artificiale. O propunere centrală a summitului vizează creșterea ponderii economiei electrificate de la 20% la peste 33% până în 2035, însă organizațiile de mediu critică această măsură deoarece nu impune utilizarea surselor cu emisii reduse.
Statele insulare din Pacific solicită un calendar clar pentru renunțarea la combustibilii fosili, fiind amenințate de creșterea nivelului mărilor. În contrast, țări precum Arabia Saudită susțin că resursele de petrol și gaze pot fi utilizate împreună cu tehnologii de captare a emisiilor. Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției ONU privind schimbările climatice, a avertizat că progresele sunt mult prea lente, în timp ce Chris Bowen, reprezentantul Australiei, a cerut accelerarea ritmului de schimbare.
Aceste negocieri de la COP31 au loc într-un cadru de securitate regională fragil, unde stabilitatea fluxurilor energetice este critică. În contextul tensiunilor geopolitice, discuțiile despre securitatea marilor artere de transport și libertatea de navigație, precum în Marea Neagră, sunt esențiale pentru stabilitatea economică. Succesul summitului din Antalya va depinde de capacitatea statelor de a stabili noi angajamente comune în ciuda crizelor energetice și a conflictelor militare actuale.
