Ucraina implementează o nouă strategie militară axată pe utilizarea tehnologiei pentru a încetini ofensiva Rusiei, concentrându-se pe drone cu rază lungă de acțiune și atacuri asupra infrastructurii logistice. Această abordare vizează distrugerea sistemelor de sprijin din spatele frontului, inclusiv fortificații și centre de aprovizionare. În paralel, Moscova se confruntă cu pierderi masive de personal și cu dificultăți administrative în procesul de recrutare a unor numere tot mai mari de soldați.
Presiunea asupra resurselor umane rusești este extremă, cu estimări care indică pierderi de peste 1.200 de militari pe zi, atingând în anumite momente pragul de 2.000 de persoane zilnic. Comandanții ruși ar fi solicitat Kremlinului până la 800.000 de militari suplimentari pentru a susține operațiunile, însă Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază că Rusia nu posedă capacitatea de instruire necesară. Statul Major ucrainean a raportat peste 301.000 de pierderi rusești, incluzând morți și răniți, în primele opt luni și jumătate ale anului 2026.
În regiunea Donețk, Ucraina a lansat contraofensiva numită Operațiunea Vivaldi pentru a bloca încercuirea „centurii fortificate” de orașe precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Generalul Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de armată ucrainean, a confirmat eliberarea unor zone de la nord de Lîman, evaluările ISW indicând o suprafață recucerită de cel puțin 125 de kilometri pătrați. Această manevră a perturbat planul rusesc de a avansa prin zona Lîman pentru a izola fortificațiile ucrainene.
Tehnologia de vârf este utilizată pentru a lovi logistica rusească, vizând depozite de combustibil și centre de comandă, în special în regiunea Luhansk. O altă inovație este utilizarea dronelor interceptoare pentru a neutraliza aparate fără echipaj rusești, economisind astfel rachetele occidentale costisitoare. Mai mult, Ucraina folosește drone de mari dimensiuni pentru a lansa roboți tereștri la peste 10 kilometri în spatele liniilor rusești, utilizând aceste platforme pentru recunoaștere sau transport de muniție.
Atacurile cu drone au extins raza de acțiune până la aerodromuri și rafinării din interiorul Rusiei, forțând Moscova să ia măsuri de protecție pentru obiectivele aflate la sute de kilometri de front. Această strategie de atac asupra infrastructurii militare este comparată cu raidurile forțelor speciale britanice asupra aerodromurilor germane din Africa de Nord în cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul este distrugerea aeronavelor și a resurselor înainte ca acestea să poată fi utilizate activ în luptă.
Conflictul actual reflectă o competiție industrială intensă, unde capacitatea de producție tehnologică devine decisivă pentru succesul operațional. În timp ce Ucraina încearcă să crească prețul plătit de Moscova pentru fiecare kilometru de teritoriu prin utilizarea sistemelor robotizate, Rusia se confruntă cu presiuni economice semnificative. Ministerul rus de Finanțe estimează pentru anul 2026 un deficit bugetar de aproximativ 3% din PIB, pe măsură ce cheltuielile militare continuă să crească.
