O strategie de influențare a administrației americice prin intermediul unor promisiuni de profit comercial este utilizată de Moscova pentru a modifica abordarea față de conflictul din Ucraina. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și emisar al lui Vladimir Putin, promovează ideea că restabilirea relațiilor economice cu Statele Unite poate servi drept catalizator pentru pace. Această manevră vizează în mod direct cercurile de putere din Washington, punând presiune pe decidenții americani să prioritizeze interesele de afaceri în procesul de negociere.
Întâlnirea desfășurată la 9 octombrie într-un club de golf din Florida a evidențiat divergențele majore dintre reprezentanții americani și delegația ucraineană. Emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner s-au concentrat pe oportunitățile economice de după război, promovând un plan de „prosperitate regională”. Acesta ar presupune reluarea tranzitului de gaze și petrol rusesc către Europa prin conductele ucrainene, oferind Kievului venituri din tranzit și Europei energie la prețuri mai mici, o abordare care a generat nemulțumirea lui Kirilo Budanov.
Reprezentantul ucrainean a respins aceste propuneri, argumentând că țara sa dorește să urmeze modelul Poloniei și nu pe cel al Belarusului, pentru a evita dependența de Moscova. Discuțiile au inclus și o propunere privind aprovizionarea cu motorină, condiționată de oprirea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Witkoff a avertizat că continuarea acestor atacuri pune lumea în pericol, o poziție care a fost criticată de un apropiat al lui Volodimir Zelenski, acesta susținând că emisarii americani sunt preocupați exclusiv de afaceri.
Kirill Dmitriev utilizează expertiza sa, dobândită prin studiile la Stanford și Harvard, pentru a prezenta Rusia ca un partener economic indispensabil. El subliniază avantajele energiei ieftine pentru dezvoltarea industriei de inteligență artificială în Statele Unite și propune investiții comune în aviație, metale rare și tehnologie. Deși unii analiști, precum Andrei Pertsev, îl descriu ca pe un „escroc geopolitic” care folosește afacerile pentru a evita întrebările despre condițiile de armistițiu, Moscova continuă să promoveze aceste proiecte ca fiind realiste.
Miza acestor negocieri este considerată strategică, depășind simplele dispute diplomatice de la Biroul Oval. Deciziile politice luate în acest context pot afecta direct capacitatea Ucrainei de a se apăra în fața unei ierni dificile, având în vedere dependența de sistemele de apărare antiaeriană și informațiile furnizate de Washington. Europa nu poate înlocui complet sprijinul militar american, ceea ce limitează opțiunile de securitate ale Kievului dacă administrația Trump decide să prioritizeze acordurile comerciale în detrimentul garanțiilor de securitate.
Contextul geopolitic actual arată că perspectivele de reluare a exporturilor de gaze rusești către Europa au fost deja menționate în discuții despre posibile acorduri de pace. Anumite forțe politice europene, inclusiv partide de extremă dreapta precum Alternativa pentru Germania, sunt vizate de Moscova pentru a normaliza relațiile economice. Kievul rămâne însă sceptic, temându-se că interesele comerciale ale participanților la negocieri ar putea prevala în fața necesității unei păci durabile și a protejării suveranității sale.
