Uniunea Europeană pregătește implementarea inițiativei „Made in Europe”, un mecanism conceput pentru a stimula producția internă în sectoare strategice. Obiectivul principal este creșterea ponderei industriei de prelucrare de la 14,3% din PIB în 2024 la un nivel de 20% până în anul 2035. Această mișare vizează protejarea sectorului în fața concurenței neloiale, în special din partea Chinei, prin aplicarea unor condiții stricte în cadrul subvențiilor și al achizițiilor publice.
Regulile propuse vor introduce cerințe specifice de tip „Made in EU” și criterii legate de emisiile reduse de carbon pentru anumite scheme de sprijin. Măsurile vizează sectoare precum industria auto, siderurgia, cimentul, aluminiul și tehnologiile cu emisii nete zero. În funcție de caz, regulile ar putea fi extinse către industria chimică și alte sectoare mari consumatoare de energie, pentru a asigura securitatea economică a blocului european.
În prezent, propunerea aflată în negociere în Parlamentul European limitează statutul „Made in Europe” la producătorii din cele 27 de state membre. Totuși, Comisia Europeană ar putea include ulterior și alte țări în acest sistem. Această posibilitate de extindere, dar și actuala incertitudine legislativă, provoacă îngrijorări majore în Marea Britanie, unde organizațiile patronale se tem de excluderea companiilor britanice din lanțurile de aprovizionare europene.
Sectorul auto este printre cele mai afectate, deoarece producătorii din Regatul Unit riscă să piardă accesul la subvenții și facilități fiscale dacă vehiculele vor trebui asamblate obligatoriu în UE. Comerțul auto dintre UE și Marea Britanie este de aproximativ 80 de miliarde de euro anual, conform Society of Motor Manufacturers and Traders. Nissan a avertizat chiar că uzina sa din Sunderland ar putea fi închisă dacă Regatul Unit nu va fi inclus în noile reguli.
Impactul se simte și în domeniul energiei, unde companiile britanice, precum Rolls-Royce SMR, urmăresc un rol în proiectele europene de energie nucleară și hidrogen verde. De asemenea, industria chimică britanică, cu un comerț de 80 de miliarde de lire sterline anual cu UE, se teme de pierderea integrării în lanțurile de aprovizionare pentru sănătate și apărare. Guvernul britanic susține că includerea lor nu ar reprezenta un tratament preferențial.
Această strategie de consolidare a producției europene intervine într-un context în care Uniunea Europeană pune accent pe reducerea dependențelor externe în domenii considerate strategice. Prin impunerea unor bariere de tip „Made in EU”, Comisia Europeană urmărește să creeze locuri de muncă și să asigure autonomia economică. Obiectivul de a ridica ponderea industriei de prelucrătoare la 20% din PIB reprezintă un pilon central al noii viziuni de dezvoltare pentru statele membre.
