Rusia pare să fi adoptat o nouă strategie militară care vizează capitularea Ucrainei prin distrugerea totală a infrastructurii sale energetice. Conform unui plan de luptă interceptat de serviciile de informații ale Kievului și prezentat aliaților europeni, Moscova pariază pe o campanie aeriană intensă. Obiectivul central este de a lăsa orașe majore precum Kiev, Harkov și Odesa fără apă, căldură și curent electric, încercând să forțeze o supunere prin suferință umană extremă.
Pentru a atinge acest obiectiv de colaps, planul rus estimează necesarul de muniție pentru o perioadă de aproximativ o lună. Rusia ar avea nevoie de aproximativ 70 de rachete balistice, 720 de drone cu rază lungă de acțiune și 150 de bombe ghidate. Aceste cifre corespund, în medie, numărului de proiectile care reușesc să străpungă apărarea aeriană a Ucrainei în fiecare lună, ceea ce ar putea însemna succesul unei campanii de scurtă durată.
Vulnerabilitatea sistemului energetic ucrainean este agravată de epuizarea capacității de apărare aeriană și de fragilitatea infrastructurii după ani de atacuri. În capitala Kiev, dependența de cele trei centrale de cogenerare a devenit critică, capacitatea acestora fiind redusă de la 1,3 gigawați la aproximativ 500 de megawați. Atacurile recente asupra acestor unități au forțat autoritățile să introducă deja întreruperi programate de curent, chiar și în condiții de temperaturi blânde.
Dacă strategia rusească va avea succes, impactul asupra populației va fi devastator în lunile de iarnă. Se estimează că orașele vizate ar putea pierde 90% din capacitatea electrică, în timp ce aprovizionarea cu încălzire ar scădea cu aceeași proporție. De asemenea, sistemele de alimentare cu apă și de canalizare vor suferi perturbări grave, transformând situația vieții civile într-o criză umanitară de amploare sub presiunea bombardamentelor continue.
Pe lângă sectorul energetic, economia ucraineană este lovită de atacurile asupra coloanei vertebrale industriale. Un exemplu relevant este Metinvest, cel mai mare producător de oțel din Ucraina, care a fost nevoit să închidă cea mai mare fabrică a sa după lovituri cu rachete balistice. Această degradare industrială contribuie la un deficit fiscal major, estimat de Serhii Marcenko la aproximativ 1,7 miliarde de dolari pentru acest an.
Conflictul este marcat de o tensiune politică crescută între Kiev și administrația Trump, în contextul restricțiilor asupra serviciilor de internet Starlink. În timp ce Ucraina încearcă să își păstreze capacitatea de a lovi rafinăriile rusești, Moscova folosește aceste atacuri ca pe singura modalitate de a exercita presiune politică și militară înainte de intrarea iernii.
