Kremlinul a început să recalculeze strategia sa în conflictul din Ucraina, neavând încrederea că Donald Trump va putea determina Kievul să accepte un acord de pace conform condițiilor impuse de Rusia. Conform informațiilor furnizate de Bloomberg, Vladimir Putin intenționează să intensifice presiunea militară asupra Ucrainei și asupra aliaților săi europeni. Această schimbare de abordare indică o pregătire pentru un război de lungă durată, în contextul în care Moscova nu pare dispusă să renunțe la cererile sale teritoriale maximaliste.
Un factor determinant în calculele politice ale Kremlinului este rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite. Sursele citate de Bloomberg sugerează că o eventuală slăbire a poziției politice a lui Trump, după o înfrângere a republicanilor, ar putea influența semnificativ evoluția războiului. În acest scenariu, spațiul de manevră pentru a-l determina pe Zelenski să accepte un acord s-ar putea reduce, ceea ce ar putea permite lui Putin să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Pe plan economic, Moscova caută modalități de eliminare a sancțiunilor americane, încercând să îl convingă pe liderul de la Casa Albă că relațiile economice pot fi reluate fără încheierea războiului. În paralel, Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea o întâlnire în China, în cadrul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), găzduit de Xi Jinping. Deși această întâlnire ar putea fi o ocazie pentru Rusia de a-l atrage pe liderul american de partea sa, autoritățile de la Moscova nu se așteaptă la un progres semnificativ.
Eforturile militare ale Rusiei sunt susținute de o majorare masivă a bugetului de apărare. După întâlnirea din august 2025 în Alaska, care s-a încheiat fără rezultate, cheltuielile militare pentru 2026 au fost crescute cu aproximativ 60 de miliarde de dolari, ajungând la aproape 200 de miliarde de dolari. Proiectul bugetar vizează menținerea acestui nivel ridicat și în anul 2027, consolidând capacitatea de combatere pe termen lung a Kremlinului.
Procesul diplomatic de la Abu Dhabi, programat pentru 10 și 11 noiembrie, ar putea fi complicat de tensiunile din Orientul Mijlociu. Emily Ferris, cercetătoare la Institutul Regal pentru Studii de Apărare și Securitate (RUSI), avertizează că dacă Donald Trump își aplică amenințările privind reluarea atacurilor asupra Iranului, atenția SUA s-ar putea îndrepta de la Ucraina către această regiune. O astfel de schimbare de priorități ar putea pune în pericol ajutorul militar american pentru Kiev, deoarece fondurile ar putea fi direcționate către Iran sau pentru susținerea sistemelor de apărare antiaeriană ale Israelului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate crescută în zonele de conflict, unde acțiunile SUA pot genera reacții în lanț. Amenințările Iranului privind atacarea bazelor americane din Europa, inclusiv în România, în cazul unei reluări a conflictului, adaugă un strat suplimentar de incertitudine securității regionale. Aceste dinamici de risc înalt pot influența direct capacitatea de sprijin a aliaților occidentali în conflictul din Ucraina.
