Victoria partidului Rusia Unită în alegerile parlamentare recente a fost utilizată de Kremlin pentru a crea iluzia unei majorități covârșitoare. Acest rezultat electoral transmite mesajul că populația susține politicile militare ale țării, redefinind cetățenia prin prisma sprijinului acordat războiului. Obiectivul strategic al președintelui Vladimir Putin este de a asigura un mandat solid pentru orice acțiune ulterioară, transformând participarea la vot într-o formă de complicitate cu „operațiunea specială”.
În ciuda controlului politic, datele furnizate de Centrul Levada indică o scădere a popularității guvernului. În luna iulie, procentul respondenților care considerau succesul „operațiunii speciale” a scăzut la 50%, o diminuare de aproape 20 de puncte procentuale față de anul precedent. Totodată, cota de popularitate a președintelui a scăzut cu 12%, un semnal semnificativ într-un regim autocratic personalist, în timp ce moralul populației este în continuă declin.
Presiunile economice interne devin tot mai severe din cauza cheltuielilor militare masive și a creșterii prețurilor la combustibil. Inflația este amplificată de o majorare a tarifelor la utilități programată pentru luna octombrie, într-un context de criză a combustibilului și restricții severe pe internet. Populația resimte o stare de neliniște permanentă legată de posibilitatea unei noi mobilizări militare, deși mulți văd intensificarea atacurilor ca pe o modalitate de a grăbi pacea.
Pe plan extern, Kremlinul utilizează escaladarea ca instrument de menținere a puterii, intensificând atacurile asupra Ucrainei. Experții discută despre utilizarea unor metode atât nucleare, cât și non-nucleare, în special în perioada iernii, prin lovirea rețelei electrice ucrainene. Președintele rus a respins deja noi inițiative diplomatice venite din partea SUA, preferând să alimenteze o stare de urgență permanentă și o mentalitate de asediu în cadrul societății ruse.
Controlul intern este asigurat prin represiunea drastică a opoziției, exemplificată de situația partidului Iabloko. Membrii acestuia au fost arestați, iar liderul Lev Șlosberg a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Guvernul impune o unitate absolută prin eliminarea oricărei voci anti-război, utilizând în același timp o retorică a isteriei. Oficiali precum Piotr Tolstoi promovează deschis necesitatea de a lovi populația civilă inamică pentru a o demoraliza.
Conflictul actual a transformat războiul într-o componentă centrală a identității politice ruse, afectând profund demografia și piața muncii. Deși administrația Trump încearcă noi abordări diplomatice, Kremlinul pare determinat să continue lupta, folosind iarna drept armă. Această strategie de escaladare continuă pe două fronturi, fiind alimentată de nevoia de a fabrica crize pentru a menține stabilitatea sistemului de putere al lui Putin.
