Europa se confruntă cu o schimbare radicală de paradigmă în relația cu Washingtonul, pe măsură ce administrația condusă de Donald Trump adoptă o poziție favorabilă Moscovei. Anders Åslund, profesor asociat la Universitatea Georgetown și specialist la Forumul Lumii Libere din Stockholm, avertizează că strategiile anterioare bazate pe concesii și complimente au eșuat în a tempera pretențiile președintelui american. În loc să obțină rezultate, abordările prietenoase ale unor lideri precum Mark Rutte sau Giorgia Meloni au încurajat o politică și mai dură din partea SUA.
Conform lui Anders Åslund, Donald Trump a limitat deja sprijinul militar pentru Ucraina prin oprirea finanțării și a livrărilor de arme, reducând totodată accesul Kievului la informații esențiale. Administrația sa ar urmări măsuri care sprijină economia Rusiei, facilitând exporturile de motorină și exercitând presiuni asupra Europei pentru reluarea achizițiilor de gaze rusești. Mai mult, există suspiciuni privind interesele comerciale ale apropiaților familiei Trump, precum Jared Kushner și Steve Witkoff, care ar fi discutat despre oportunități de afaceri legate de active energetice rusești, inclusiv proiectul Nord Stream 2.
Pentru a contracara această vulnerabilitate, expertul propune o reformă profundă a NATO, prin care Europa și Canada să asigure apărarea colectivă cu o dependență mult mai mică de structurile americane. Această strategie implică dezvoltarea rapidă a capacităților proprii de intelligence, în special în domeniul informațiilor prin satelit, și accelerarea producției de armament. Anders Åslund subliniază că Europa trebuie să acționeze rapid și ferm, invocând succesul acordului dintre Statele Unite, Danemarca și Groenlanda din septembrie 2025 ca model de coordonare eficientă.
O altă amenințare majoră este campania politică pe care administrația Trump ar putea o orchestra împotriva Uniunii Europene, prin susținerea formațiunilor eurosceptice. Se menționează sprijinul acordat unor partide precum Alternativa pentru Germania, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen sau Lege și Justiție din Polonia. În acest context, Europa trebuie să adopte reguli stricte care să interzică finanțarea partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale europene de către state străine, pentru a proteja integritatea proceselor democratice interne.
Pe planul securității financiare, Anders Åslund recomandă utilizarea celor aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate la Euroclear pentru finanțarea Ucrainei. El susține că integrarea Ucrainei în NATO ar trebui să fie o prioritate, oferind Kievului o poziție de negociere mai puternică în raport cu industria de apărare internațională. Europa trebuie să permită accesul pe piața sa companiilor care oferă garanții ferme că livrările de armament nu vor fi întrerupte brusc de decizii politice externe.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate crescută a relațiilor dintre marile puteri, ceea ce pune sub semnul întrebării eficacitatea mecanismelor de securitate colectivă existente. În acest cadru, capacitatea de reacție a instituțiilor europene va determina dacă Uniunea Europeană poate rămâne un actor autonom sau dacă va deveni dependentă de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Protejarea infrastructurii critice și consolidarea unității politice rămân piloni esențiali pentru reziliența continentului în fața presiunilor externe.
