Guvernul de la Beijing mobilizează resursele statului pentru a transforma inteligența artificială în principalul motor de creștere al economiei chineze. Obiectivul strategic este ca tehnologia să fie integrată în fabrici, spitale, școli și sisteme de trafic, cu scopul de a depăși Statele Unite în leadership-ul global al domeniului. Această campanie vizează transformarea sectorului într-o „gâsca-lider” capabilă să antreneze întreaga economie în cadrul următoarei revoluții industriale a țării.
Susținerea financiară pentru acest proiect este masivă, fondurile controlate de stat direcționând peste 184 de miliarde de dolari către inteligența artificială în perioada 2000-2023. Anul trecut, guvernul și băncile de stat au promis alte sute de miliarde de dolari pentru sector, care numără deja 6.000 de companii. Totuși, investițiile private rămân semnificativ sub nivelul din Statele Unite, unde sursele private au pompat 285 de miliarde de dolari în această tehnologie numai în anul 2025.
Abordarea chineză se concentrează pe aplicații imediate, spre deosebire de modelul din Silicon Valley, axat pe inteligența generală artificială. În China, AI-ul este văzut ca soluție pentru scăderea și îmbătrânirea populației, prin utilizarea roboților pentru a înlocui angajații care ies la pensie. Tehnologia poate oferi îngrijiri medicale prin avataruri digitale în zonele rurale sau poate ajuta autoritățile să monitorizeze mai eficient cetățenii, inclusiv prin înțelegerea stărilor acestora.
În parcurile tehnologice, sute de companii dezvoltă cipuri de ultimă generație și modele de inteligență artificială, beneficiind de putere de calcul gratuită oferită de administrația locală. Expozițiile de specialitate prezintă dezvoltări care includ cipuri pentru rachete nucleare și implanturi cerebrale menite să ajute persoanele paralizate să vorbească. Xi Jinping a încurajat companiile să mizeze pe modelele open-source, o strategie care a atras utilizatori globali în contrast cu sistemele închise ale companiilor americane.
Implementarea rapidă generează riscuri pentru controlul social și stabilitatea economică, având în vedere că tehnologia înlocuiește deja șoferi de taxi, actori și angajați de birou. Există temeri legate de șomaj, tensiuni sociale și posibilitatea ca chatboții să erodeze controlul partidului asupra informației. De asemenea, șeful serviciilor de informații de la Beijing a recunoscut amenințarea reprezentată de modelele străine avansate, precum Claude Mythos, care ar putea facilita atacuri informatice asupra infrastructurii critice.
Pentru a gestiona aceste pericole, reglementatorii au impus reguli stricte pentru chatboți și au interzis roboții bazați pe AI pentru copii. Instanțele au avertizat companiile să nu adopte tehnologia în mod necritic, iar unor antreprenori importanți li s-a restricționat părăsirea țării. Beijingul refuză să încetinească dezvoltarea, considerând că limitările impuse de Washington asupra accesului la cipuri nu trebuie să cimenteze avansul american, menținând viziunea din 2014 de a deveni cel mai mare producător global.
