Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Spectrul unei „noi Yalta” în România: analiza riscurilor geopolitice și a vulnerabilităților interne

Sociologul Bogdan Bucur explică de ce întâlnirile marilor puteri alimentează anxietatea colectivă și cum neîncrederea în instituții fragilizează securitatea națională.

Redacția 464 cuvinte 3 min citire

Spectrul unei „noi Yalta” în România: analiza riscurilor geopolitice și a vulnerabilităților interne
Foto: Adevărul

Summitul de la Shenzhen, la care au participat Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, a reactivat în spațiul public românesc temeri legate de o posibilă „nouă Yalta”. Această perspectivă sugerează o reîmpărțire a sferei de influență globală realizată peste capul națiunilor mici și mijlocii. Fenomenul a dus la o amplificare a anxietății colective și la o creștere a numărului de teorii ale conspirației în România.

Sociologul Bogdan Bucur, de la Universitatea București, susține că acest concept nu este doar un mit, ci o realitate funcțională bazată pe percepția oamenilor. Conform teoriei lui Thomas, dacă o situație este percepută ca fiind reală, ea produce consecințe concrete. În cazul României, teama de abandon în urma unor înțelegeri între marile puteri poate determina lideri să ia decizii bazate pe frică, ceea ce ar putea duce, în mod ironic, la un abandon real din partea aliaților, precum Statele Unite.

Anxietatea este alimentată de faptul că deciziile diplomatice de la nivel global depășesc capacitatea de înțelegere a cetățenilor obișnuiți. România, fiind situată între puterile medii din Europa și fiind membră NATO, resimte direct incertitudinea geopolitică. Bogdan Bucur subliniază că această stare de nesiguranță este agravată de o neîncredere profundă în propriul stat și în mecanismele de funcționare ale societății, unde elitele sunt percepute ca fiind lipsite de solidaritate.

Din punct de vedere statistic, încrederea românilor în instituțiile politice este cu 10% mai mică decât media statelor OECD. Această vulnerabilitate este exploatată de actorii străini, precum Rusia, care utilizează războiul informațional pentru a eroda coeziunea socială. Bogdan Bucur avertizează că guvernarea defectuoasă și lipsa de comunicare strategică a autorităților reprezintă principala amenințare la adresa securității naționale, transformând fricile populației într-un instrument de destabilizare.

Pentru a depăși această mentalitate de „cetate asediată”, sociologul propune o schimbare radicală a calității clasei politice prin procesul electoral din 2028. El menționează că actuala clasă politică nu îndeplinește rolul de „curea de transmisie” între națiune și deciziile globale. În acest context, subfinanțarea cronică a domeniilor educației și culturii este văzută ca un factor care menține nivelul cultural al populației scăzut, împiedicând o proiecție politică de calitate.

Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate extremă, în care liderii europeni se pregătesc pentru posibile negocieri cu Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina. Această perioadă de incertitudine majoră, în care evenimentele de pe front și dinamica puterilor globale se schimbă rapid, amplifică presiunea asupra statelor de la periferia decizională, care caută să își asigure integritatea în fața marilor mutări diplomatice.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Analize