Scriitoarea scandinavă Sofi Oksanen, aflată la București pentru festivalul „Nordic Exposure: O călătorie în nordul literar”, a oferit detalii despre complexitatea regimurilor totalitare și despre modul în care Europa de Est este percepută în Occident. Autorul unor romane premiate internațional subliniază distanța dintre simpla cunoaștere a faptelor istorice și înțelegerea profundă a efectelor acestora asupra societăților. Oksanen pune sub semnul întrebării capacitatea Occidentului de a identifica corect mecanismele de control ale Rusiei.
Conform declarațiilor sale, percepția occidentală asupra totalitarismului este modelată aproape exclusiv de experiența cu Germania nazistă, ceea ce limitează înțelegerea altor forme de dictatură, precum cea rusă. Oksanen susține că est-europenii posedă o înțelegere directă a ocupației și a sistemelor totalitare, însă literatura și mediul academic vestnic nu oferă suficient spațiu pentru aceste perspective. Ea critică faptul că puține opere din Europa de Est sunt traduse și publicate pe piețele din Vest, limitând vizibilitatea regiunii.
O componentă critică pentru securitatea europeană este eliminarea influenței financiare rusești, pe care scriitoarea o consideră extrem de ingenioasă în modul în care își camuflează sursele. Oksanen menționează că utilizarea criptomonedelor reprezintă un instrument perfect pentru Rusia în finanțarea operațiunilor sale în Europa, fiind aproape imposibil de urmărit. Ea propune o reorientare a finanțărilor academice, solicitând mai puține resurse pentru studiile rusești și mai multe pentru studiile est-europene, pentru a crește puterea de influență a acestei regiuni.
În ceea ce privește violența de gen, autorul evidențiază modul în care imperialismul rus folosește misoginia ca instrument politic. Oksanen observă că Occidentul a permis consolidarea acestui sistem prin interese economice și prin ignorarea drepturilor femeilor, considerând adesea feminismul ca pe un produs occidental neadecvat. Ea subliniază că lipsa de vizibilitate a femeilor ruse în mediul academic și politic occidental a facilitat menținerea acestor structuri de opresiune, care sunt o continuitate a modelului sovietic.
Scriitoarea avertizează că Rusia utilizează un război de uzură, bazat pe tactici de epuizare a atenției internaționale, similar cu metodele folosite în trecut de KGB. Kremlinul așteaptă ca Occidentul să se satureze de conflictul din Ucraina, profitând de faptul că mulți cetățeni occidentali sunt fizic departe de zona de conflict. Oksanen consideră că decolonizarea narațiunilor rusești și punerea capăt impunității Rusiei sunt procese esențiale pentru a preveni această „neînțelegere convenabilă” a preocupărilor de securitate ale Estului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune constantă între valorile democratice și tacticile de influență ale regimurilor autoritare. În Europa, discuțiile despre securitate și stabilitatea frontierelor sunt amplificate de experiența istorică a țărilor din estul continentului, care au trecut prin perioade lungi de ocupație și control strict. Această realitate istorică alimentează nevoia de o atenție sporită asupra mecanismelor de propagare a influenței externe și a protejării democrației prin transparență și informație corectă.
