Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut prima poziție în alegerile regionale din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, un rezultat care a scos în evidență ascensiunea forței conduse de Alice Weidel. Această victorie electorală vine într-un moment în care, la Moscova, Andrei Turceak, oficial al partidului de guvernământ Rusia Unită, a revendicat o majoritate covârșitoare în Duma de Stat. Această coincidență a succeselor politice alimentează discuții despre legătura dintre evenimentele electorale din Germania și Rusia.
În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, AfD a înregistrat o creștere semnificativă față de scrutinele din 2021, ajungând la un procent de 21,5%, ceea ce reprezintă 235.000 de voturi. Rezultatul este similar cu cel din landul Saxonia-Anhalt, unde tema centrală a campaniei a fost criza economică și costurile energetice ridicate. AfD a propus ca soluție revenirea la utilizarea gazului natural rusesc prin repunerea în funcțiune a gazoductelor Nord Stream 1 și 2, o poziție care contravine actualelor politici de securitate energetică ale Uniunii Europene.
Contextul energetic este critic pentru regiunea de est, Mecklenburg-Pomerania Occidentală fiind anterior poarta de intrare a gazului rusesc în Europa. După decizia Moscovei de a opri livrările în 2022 și aplicarea sancțiunilor europene, statele germane au trecut la utilizarea gazului natural lichefiat (LNG) din America și Norvegia, resurse mult mai costisitoare. În Saxonia-Anhalt, unde se află unități industriale precum Domo/Leuna Polyamid, explozia prețurilor a pus în pericol mii de locuri de muncă, contribuind la popularitatea promisiunilor AfD.
Relația dintre AfD și Kremlin este marcată de o tendință de susținere a politicii rusești, de la susținerea anexării Crimeei în 2014 de către Alexander Gauland, până la declarațiile lui Tino Chrupalla. Recent, investigațiile justiției germane au vizat deputatul Petr Bystroň pentru sprijin financiar de la Viktor Medvedciuk și europarlamentarul Maximilian Krah pentru plăți suspecte legate de Rusia prin intermediul lui Oleg Voloșin. În paralel, liderii AfD plănuiesc o întâlnire cu Vladimir Putin în martie pentru a discuta revizuirea politicii energetice germane.
Securitatea europeană este amenințată de ceea ce experții numesc război hibrid, utilizat pentru a manipula voința populară prin atacuri digitale sau sabotaje. Alain Chrétien, fost director adjunct al serviciului francez de informații militare, a avertizat că incidente precum atacul cu drone asupra unui aeroport din Leipzig ar putea fi preludiul unor acțiuni de sabotaj împotriva candidaților care nu sunt pe linia Kremlinului. Această strategie de destabilizare este observată și în Franța și Italia, unde există temeri privind influența Moscovei asupra proceselor electorale.
Evoluția politică din Germania reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea regională, unde criza energetică devine un vector de influență externă. Succesul partidelor de extremă dreaptă, care promovează o deschidere către resursele rusești, pune sub presiune deciziile de politică externă ale Uniunii Europene și ale liderilor precum Friedrich Merz. Această dinamică transformă competiția electorală într-un teren de dispută strategică între stabilitatea actuală și propunerile de revenire la vechile modele de dependență energetică.
