Guvernele din Europa adoptă măsuri pentru a extinde competențele serviciilor de informații, într-un context marcat de intensificarea campaniilor hibride rusești. Această schimbare de paradigmă vine și pe fondul neîncrederii crescute în Washington, în special în contextul posibilei schimbări de politică în SUA sub administrația Donald Trump. Statele europene tind să prioritizeze securitatea națională în detrimentul unor restricții istorice privind viața privată, pentru a putea răspunde mai eficient amenințărilor cibernetice și de sabotaj asupra infrastructurii critice.
Suedia urmează să lanțeze un nou Serviciu de Informații Externe în luna ianuarie, după numirile lui Andreas von Beckerath și Annika Brändström. Această reformă, legată de procesul de integrare în NATO, vizează clarificarea responsabilităților prin separarea informațiilor civile de cele militare. În Olanda, un proiect de lege ar putea permite Serviciului General de Informații și Securitate să perturbe activitățile hackerilor ruși, chinezi sau iranieni fără autorizație prealabilă, facilitând totodată partajarea datelor cu companiile private și armată.
Germania traversează o recalibrare profundă a modului de funcționare a serviciilor sale, deși istoricul legat de regimurile nazist și est-german impune limite stricte. Guvernul condus de Friedrich Merz propune ca ofițerii de la BND să poată desfășura operațiuni de sabotaj și acțiuni ofensive. David Omand, fost șef GCHQ, a subliniat că abordarea germană a fost remarcabil de ineficientă în spațiul digital din cauza lipsei de competențe legale necesare pentru accesarea datelor de comunicare.
În Austria, autoritățile lucrează la eliminarea unor portițe legale care permiteau agențiilor străine să opereze fără riscul de a fi trase la răspundere. Se estimează că aproximativ 7.000 de spioni operează în capitala austriacă, iar noile modificări legislative ar putea complica activitatea acestora. Această tendință de extindere a puterilor de intervenție este vizată pentru a putea identifica rapid dacă anumite evenimente sunt rezultatul unor activități infracționale susținute de Rusia sau ale altor tipuri de amenințări.
Presiunea pentru o cooperare mai strânsă între aliați a crescut după suspendarea schimbului de informații militare cu Kievul în martie 2025 de către administrația Trump. Această schimbare a generat îngrijorări privind capacitatea Washingtonului de a partaja informații care ar putea contrazice pozițiile politice ale administrației americane. Analiștii precum Ferdinand Gehringer susțin că este necesară o abordare proactivă pentru a contracara metodele rusești de a utiliza agenți de nivel inferior în acte de sabotaj.
Contextul securității europene este marcat de o volatilitate ridicată, reflectată și prin incidente precum doborârea unei drone care a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei. În timp ce anumite regimuri și lideri, precum cel al Israelului, pun accent pe creșterea bugetelor de apărare, Europa se confruntă cu o realitate a războiului de uzură. Această evoluție subliniază necesitatea unei coordonări strategice între serviciile de informații pentru a proteja infrastructura critică în fața atacurilor hibride.
