Republica Moldova a fost martorul unui incident de securitate major, sâmbătă, 3 octombrie 2026, când șase aparate de zbor fără pilot au survolat teritoriul țării. Dintre acestea, cinci drone au explodat la sol, provocând incendii și pagube materiale în diverse zone. Deși în urma acestui atac nu au fost raportate victime printre cetățeni, evenimentul ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a gestiona viitoarele provocări de securitate națională.
Reacția Moscovei a fost una de respingere a responsabilității, ambasadorul rus Ozerov solicitând o investigație comună și criticând autoritățile moldovene pentru ceea ce a numit „istericale”. Acesta a susținut că nu se pot demonstra faptul că dronele sunt rusești fără expertiză specială. Această poziție este interpretată ca o tentativă de provocare a Chișinăului, în contextul în care Rusia utilizează campanii de dezinformare pentru a submina statul și a eroda alianța cu Bucureștiul.
În ceea ce privește apărarea, Republica Moldova dispune de radare pentru detectarea dronelor, însă nu are încă mijloace de a le doborâ. Autoritățile au promis că sistemele de apărare anti-dronă vor fi disponibile în anul 2027, însă există apeluri pentru implementarea mai rapidă a sistemului „MD-Alert”. Acest mecanism ar trebui să avertizeze populația în caz de atacuri iminente, oferind o protecție civică ce lipsește în prezent de la nivelul cetățenilor.
Paralel cu criza de securitate, președinta Maia Sandu se confruntă cu o ofensivă politică din partea opoziției parlamentare. Toți cei 46 de deputați din opoziție au semnat o moțiune de suspendare a președintei, invocând încălcarea Constituției și a principiului separării puterilor. Printre semnatari se numără comuniștii, socialiștii, grupul lui Ion Chicu, partidul lui Usatîi și „Democrația acasă” a lui Costiuc, formăriuni care sunt considerate de observatori ca având o agendă prorusească.
Vizita președintei Maia Sandu la Helsinki, pe 2 octombrie 2026, subliniază dorința de a învăța din modelul finlandez de reziliență. După integrarea în NATO, Finlanda a adoptat o abordare de mobilizare totală împotriva amenințărilor rusești, punând accent pe pregătirea civilă și autoprotecție. Chișinăul se află într-un paradox, evitând pregătirea militară și civică pentru a nu provoca anxietate populației, riscând astfel să rămână demobilizat în fața presiunilor externe.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate constantă în regiune, unde evenimentele de securitate din Republica Moldova se încadrează într-un șir de crize care afectează stabilitatea europeană. În timp ce statele vecine își ajustează strategiile de apărare, Moldova rămâne într-o poziție de vulnerabilitate, încercând să echilibreze nevoia de reformă cu gestionarea tensiunilor interne provocate de opoziția politică.
