În perioada 18-20 septembrie, Rusia organizează alegerile pentru o nouă Dumă de Stat, un proces marcat de deficiențe structurale vizibile încă înainte de vot. Dincolo de simpla organizare a urnelor, procesul este criticat pentru absența observatorilor independenți și pentru restricțiile impuse competiției politice. Aceste elemente afectează nu doar calitatea democrației rusești, ci și modul în care rezultatele vor fi interpretate la nivel internațional, în special în raport cu suveranitatea statelor vecine.
O problemă centrală este includerea Crimeii, a Sevastopolului și a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson în procesul electoral federal. Comisia Electorală Centrală a Ucrainei a raportat crearea a 11 circumscripții uninominale în aceste zone ocupate pentru a asigura participarea. Această integrare este critică, deoarece voturile din aceste teritorii sunt încorporate în lista de partid la nivel național, afectând cele 225 de mandate atribuite prin liste federale. Astfel, viciul juridic devine parte integrantă a întregului sistem de guvernare federală.
Observarea independentă este, de asemenea, un punct de conflict, deoarece Rusia a decis să nu invite observatorii de la OSCE și ODIHR. Această decizie contravine angajamentelor asumate prin Documentul de la Copenhaga din 1990 și transformă acest scrutin în al treilea proces electoral consecutiv care nu poate fi monitorizat profesionist. În loc de misiuni cu metodologie publicată și acces la actori electorali, procesul pare să se bazeze pe vizitatori selectați pentru a crea un spectacol de legitimitate.
Competiția politică a fost și restricționată prin decizii judiciare, precum excluderea partidului Iabloko de pe lista federală. Reuters a raportat că acest partid este singurul înregistrat oficial care se opune deschis războiului din Ucraina, ceea ce limitează opțiunile alegătorilor. Pe lângă acest aspect, utilizarea masivă a votului electronic în 33 de regiuni, care ar putea acoperi 48,4 milioane de alegători, ridică semne de întrebare privind capacitatea de audit extern și integritatea datelor informatice.
Contextul geopolitic este unul de mare tensiune, în care Rusia utilizează procesele electorale pentru a normaliza revendicări teritoriale contestate. Uniunea Europeană a stabilit deja un precedent prin care a declarat că orice organizare a scrutinului pe teritoriul ocupat al Ucrainei este nulă. Consiliul UE și Parlamentul European au emis deja declarații care subliniază că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare a dreptului internațional și nu pot produce efecte juridice valide.
Pentru România și partenerii europeni, evaluarea acestui scrutin trebuie să fie una de consecvență juridică. Este esențială distincția între existența unei autorități de facto și legitimitatea democratică a unui mandat. Înțelegerea faptului că voturile colectate în afara frontierelor recunoscute sunt integrate în rezultatul federal este crucială pentru a evita recunoașterea unor procese care subminează suveranitatea statelor vecine și stabilitatea regională.
