Rusia organizează, în perioada 18-20 septembrie, alegerile legislative de la începutul conflictului armat cu Ucraina. Acest scrutin, care se desfășoară și în zonele ocupate de armata rusă, este primul de acest tip de la lansarea ofensivei ruse din februarie 2022. Partidul de guvernământ al lui Vladimir Putin, numit Rusia Unită, este așteptat să își păstreze majoritatea în Duma de Stat, într-un context în care accesul la urne este limitat pentru opoziția reală.
Procesul electoral este marcat de absența partidelor care ar putea critica politicile actuale, de la partidul Iabloko, singurul activ anti-război, până la absența oponenților majori. Doar entitățile care susțin poziția Moscovei au primit permisiunea de a candida, precum Partidul Comunist, O Rusia Justă, partidul naționalist LDPR și Oameni Noi. Un diplomat european a descris evenimentul drept o înscenare, un ritual esențial pentru Kremlin pentru a asigura o prezență ridicată la vot.
Politologul rus exilat Nikolai Petrov a comparat acest proces cu epoca Uniunii Sovietice, subliniind că scopul este demonstrarea loialității cetățenilor. Pentru Vladimir Putin, aflat la putere de 26 de ani, votul servește la confirmarea legitimității sale în fața elitelor și a populației. Jumătate din cele 450 de locuri disponibile vor fi decise prin votul național pentru blocuri de partide, restul fiind alocate prin circumscripții unominale pe întreg teritoriul țării.
Presiunea economică și temerile privind o nouă mobilizare de masă sunt prezente în societatea rusă. Deși există zvonuri privind o posibilă mobilizare a unor noi soldiști după alegeri, experta Tatiana Stanovaia de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia a declarat că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, având în vedere eforturile depuse pentru a liniști populația. În prezent, majoritatea oponenților lui Putin sunt în exil, în închisoare sau decesi, precum cazul lui Aleksei Navalnîi.
Scrutinul este încadrat de observatori ca un barometru al sprijinului pentru război, într-un moment în care Rusia se confruntă cu sancțiuni occidentale fără precedent. Deși campania este discretă, cu afișe generice care îndeamnă la participare, tensiunea rămâne ridicată. Evenimente precum fraudele electorale din 2011 au demonstrat anterior că procesele legislative pot deveni surse de protest masiv, însă în prezent, controlul asupra spațiului public este extrem de strict.
Istoric, alegerea de a menține un control strict asupra proceselor politice a fost o constantă în structurile de putere din regiune. În perioada Uniunii Sovietice, sistemul electoral era conceput pentru a valida deciziile de la nivel central, o structură care pare să se regăsească și în modelul actual de gestionare a legitimității politice în Rusia. Acest tip de control este esențial pentru stabilitatea regimurilor care funcționează sub presiunea conflictelor externe și a sancțiunilor internaționale.
