Rusia organizează, în perioada 18-20 septembrie, alegerile parlamentare care vor determina componența Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. Acesta este primul astfel de scrutin de la declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în februarie 2022. Obiectivul principal al procesului este alegerea celor 450 de membri ai parlamentului pentru un mandat de cinci ani, într-un sistem politic caracterizat printr-un control strict asupra structurilor de guvernare.
Sistemul de vot împarte locurile dintre listele de partid și circumscripțiile uninominale, jumătate din totalul celor 450 de mandate fiind alocate prin liste. Partidul de guvernământ, Rusia Unită, susținut de Vladimir Putin, deține în prezent 310 locuri și are nevoie de minimum 300 pentru a menține capacitatea de a promova modificări constituționale. Un sondaj realizat de VTsIOM la sfârșitul lunii august indică un sprijin de 37% pentru Rusia Unită, în timp ce Partidul Comunist este situat la 11,6%.
Opoziția reală este extrem de limitată, în condițiile în care partide precum Partidul Comunist sau Partidul Liberal-Democrat al Rusiei susțin în mare măsură acțiunile militare. Curtea Supremă a interzis partidului Iabloko să participe la votul pe liste, eliminând astfel singura entitate înregistrată care se opunea războiului din Ucraina. De asemenea, mulți politiceni au fost excluși de la candidatură după ce au fost desemnați drept „agenți străini”, o măsură care limitează diversitatea politică.
Monitorizarea procesului este afectată de absența observatorilor internaționali, Moscova neinvitând Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să participe. OSCE a semnalat că sistemul politic a devenit mai restrictiv față de ultimul scrutin din 2021, prin impunerea unor limite de finanțare și excluderea candidaților. În acest context, organizația de monitorizare independentă „Golos” și-a încetat activitatea în 2025, după presiuni constante, lăsând procesul electoral fără supraveghere civică națională.
Procesul electoral se desfășoară și în zonele controlate de Rusia, inclusiv în Crimeea și în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson. Autoritățile ruse au respins orice critică la adresa integrității votului, susținând că procedurile respectă legea și că există încercări de subminare din partea Occidentului. Această abordare reflectă tensiunea dintre regimul de la Moscova și instituțiile internaționale care solicită transparență și respectarea statului de drept.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută, în contextul în care șeful NATO a declarat că Rusia are o viziune clară asupra unor scenarii care ar putea declanșa clauza Articolului 5. Această stare de alertă este susținută și de evoluția tehnologică a conflictului, precum transformarea dronelor Shahed în rachete de către Rusia, o amenințare care modifică echilibrul pe frontul din Ucraina.
