Rusia organizează, începând cu data de 18 septembrie 2026, alegeri legislative pe o perioadă de trei zile, într-un regim de control strict. Acestea reprezintă primul scrutin de acest tip organizat de la lansarea ofensivei ruse din februarie 2022 și sunt considerate de Kremlin ca un barometru al opiniei publice. Procesul electoral se desfășoară într-un context de război cu Ucraina, care se prelungește deja în al cincilea an, iar votul va avea loc și în zonele ocupate de armata rusă.
Participanții la această cursă electorală sunt doar entități care susțin regimul actual și efortul de război. Pe buletinele de vot vor figura partidul de guvernământ Rusia Unită, Partidul Comunist, O Rusie Justă, partidul naționalist LDPR și Oameni Noi. Singurul partid anti-război activ, Iabloko, a fost exclus din procesul electoral, lăsând cetățenii fără opțiuni reale. Această structură garantează de facto menținerea controlului asupra majorității locurilor din Duma de Stat de către partidul lui Vladimir Putin.
Politicienii și experții subliniază că acest scrutin servește drept ritual pentru demonstrarea loialității față de conducerea de la Moscova. Politologul Nikolai Petrov a observat că, la fel ca în perioada Uniunii Sovietice, scopul este de a demonstra susținerea elitelor și a populației. Deși rezultatele sunt considerate de mulți drept predeterminate, Kremlinul va depune eforturi pentru a asigura o prezență ridicată la vot, transformând evenimentul într-o confirmare a legitimității politicii de război.
În Rusia, presiunea politică și cenzura au dus la eliminarea oricărei oponențe semnificative. Principalii adversari ai președintelui se află în situații critice: unii sunt în exil, alții sunt în închisoare, precum cazul lui Aleksei Navalnîi, care a decedat într-o închisoare rusă în 2024. Autoritățile au folosit contextul conflictului pentru a intensifica represiunea, iar pe străzile Moscovei se observă o lipsă aproape totală de afișe de campanie, cu excepția celor oficiale care încurajează participarea.
Scrutinul este marcat de incertitudini legate de securitatea și economia țării, în special în fața atacurilor de la distanță ale Ucrainei. Există discuții privind posibilitatea unei noi mobilizări a soldaților, o temere alimentată de experiența de la 300.000 de rezerviști în 2022. Totuși, experta Tatiana Stanovaia a menționat că este puțin probabil ca o nouă mobilizare să aibă loc imediat după alegeri, deoarece autoritățile au depus eforturi mari pentru a evita îngrijorarea populației.
Istoria politică a Rusiei arată că alegerile legislative au fost momente de tensiune majoră în trecut. În anul 2011, fraudele electorale masive au declanșat cele mai mari proteste din țară de la sfârșitul epocii Uniunii Sovietice. În prezent, structura politică este dominată de controlul centralizat, unde parlamentul și-a redus considerabil puterea sub conducerea lui Vladimir Putin, transformând procesul de vot într-un instrument de validare a statutului quo.
