Ascensiunea forțelor politice extreme în Franța, care ocupă primele două locuri în preferințele electoratului, creează o stare de neliniște profundă la Bruxelles. Angajamentele electorale ale acestor actually radicale amenință direct contractele existente cu UE și NATO. Planurile politice ale extremelor dreapta și stângă franceze se concentrează pe promisiuni către un electorat afectat de dificultățile economice, riscând să anuleze construcțiile europene și euro-atlantice în termenii actualelor tratate fundamentale.
Jean-Luc Melenchon, liderul formațiunii de extremă stângă La France Insoumise, a prezentat un program politic intitulat „viitorul comun” cu poziții revoluționare. Acesta propune o doctrină de non-aliniere și apărarea suveranității naționale în raport cu presiunile marilor blocuri. Programul include un moratoriu asupra liberei circulații a mărfurilor și capitalurilor, precum și asupra reglementărilor privind concurența în serviciile publice, ceea ce ar ignora reguli esențiale ale Uniunii Europene.
În ceea ce privește securitatea colectivă, Jean-Luc Melenchon propune o retragere imediată din Comandamentul militar integrat al ONU, urmată de o retragere treptată din organizație. Acesta susține o „non-aliniere cooperativă” și o politică de cooperare întărită cu China, respingând ideea de a rămâne membru NATO sau de a intra în noi coaliții militare. Discursul său critică și „diplomația cluburilor închise”, precum G27 sau G20, cerând o restructurare a ONU.
Pozițiile lui Jean-Luc Melenchon includ și susținerea dreptului la auto-determinare pentru populația din Lugansk și Donețk, o teză susținută de Kremlin. Liderul de la La France Insoumise afirmă că nicio politică externă nu se poate lipsi de China, contrar liniilor votate de decidenții europeni. Documentul său, „În pragul unei noi lumi”, reia teme de tipul „autodeterminării popoarelor”, specifice perioadei Războiului Rece, provocând un șoc planificatorilor de la Bruxelles.
Pe lângă platforma de extremă stângă, și Marine Le Pen, aflată în pole position, reprezintă o componentă majoră a competiției electorale franceze. Rezultatele alegerilor prezidențiale de anul viitor pot aduce schimbări gigantice în arhitectura instituțională a continentului. Franța este o putere nucleară care deține ambiția de a centraliza viitoarea formulă de apărare și securitate, un element care are importanță strategică majoră și pentru România.
Contextul geopolitic actual este marcat de o vulnerabilitate crescută a securității regionale, unde stabilitatea este constant testată. În timp ce Franța traversează o perioadă de radicalizare politică, alte regiene se concentrează pe securitatea frontierelor și pe gestionarea amenințărilor externe. Această instabilitate internă a marilor puteri europene poate influența direct echilibrul de forțe și capacitatea de răspuns a întregului bloc occidental în fața noilor provocări.
