Finanțarea europeană dedicată inovației trece printr-o transformare strategică, orientându-se tot mai mult către tehnologii cu aplicații militare. Această schimbare de paradigmă vizează nu doar industria de apărare, ci și direcția cercetării și modul în care descoperirile științifice sunt utilizate. Conform datelor, aproximativ 20% din companiile din portofoliul Consiliului European pentru Inovare dezvoltă deja tehnologii cu utilizare atât civilă, cât și militară, o pondere ce ar putea crește la 35% în cazul noilor investiții planificate pentru anul 2026.
Decizia de a deschide Consiliul European pentru Inovare, cunoscut sub acronimul EIC, către investiții în tehnologii de apărare și cu dublă utilizare a fost anunțată de Comisia Europeană la 17 iunie 2026. Această nouă direcție include domenii critice precum inteligența artificială, robotica, tehnologiile cuantice și materialele avansate. Pentru companiile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, instrumentele financiare pot oferi granturi de până la 2,5 milioane euro și investiții în capital de până la 30 milioane euro, în funcție de regulile programelor respective.
Un instrument central în această strategie este lansarea EIC STEP Scale Up Defence, care va dispune de un buget de 100 milioane euro pentru anul 2026. Acest mecanism este destinat companiilor ale căror produse, servicii sau tehnologii au o aplicație predominant militară, vizând sectoare precum apărarea aeriană, sistemele antidronă, războiul electronic sau tehnologiile cibernetice. Investițiile vor fi cuprinse între 10 și 30 milioane euro pentru fiecare companie selectată, documentația estimând finanțarea a minimum trei și maximum zece firme.
Orientarea către securitate este justificată de Bruxelles prin vulnerabilitățile identificate în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, precum dependența de tehnologii externe și fragmentarea investițiilor europene. Această arhitectură financiară urmărește să atragă capital privat în runde de finanțare mult mai mari prin participarea în companii. Astfel, accesul la capital poate decide dacă un prototip tehnologic reușește să ajungă pe piață sau rămâne limitat la nivel de laborator, schimbând stimulentele economice ale inovării.
Totuși, această evoluție a generat critici din partea mediului academic. Liga Universităților Europene de Cercetare, LERU, a semnalat în aprilie 2025 îngrijorări privind deschiderea programului Horizon Europe către finanțarea cu dublă utilizare. Organizația a avertizat că redirecționarea fondurilor ar putea afecta scopul central al cercetării și a solicitat protejarea bugetului dedicat științei, pentru a evita transformarea acestuia într-o rezervă financiară accesată în funcție de prioritățile politice momentane.
Contextul securității regionale este marcat de tensiuni constante, reflectate în deciziile de finanțare ale marilor puteri. În timp ce Rusia utilizează resurse interne pentru a susține conflictul din Ucraina, Uniunea Europeană încearcă să își consolideze autonomia tehnologică. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 include un buget de 175 miliarde euro pentru Horizon Europe, în timp ce Fondul European pentru Competitivitate include aproximativ 130,7 miliarde euro pentru reziliență, securitate și industria de apărare.
