Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pregătește o modificare majoră a poziției sale față de apartenența Germaniei la Uniunea Europeană și la zona euro. Un document strategic consultat de Reuters indică faptul că formațiunea nu mai pune accent pe o retragere imediată, ci pe o reformare fundamentală a structurii comunitare. Această inițiativă marchează o întorsătură față de principiile fondatoare ale partidului, care a fost creat în 2013 ca reacție la politicile de salvare financiară din zona euro.
Documentul de strategie, raportat inițial de Bild, propune transformarea UE într-o „uniune de națiuni suverane” care să fie mult mai puțin rigidă. Planul vizează limitarea rolului Bruxelles-ului în elaborarea politicilor interne ale statelor membre. În acest nou model, statele ar putea beneficia de clauze de exceptare (opt-out) în domenii sensibile, precum migrația, finanțele UE și politicile sociale. Dacă aceste demersuri de reformă ar eșua, partidul ar putea solicita un referendum privind apartenența Germaniei la UE.
Textul strategic a fost elaborat de deputați ai AfD care activează în Parlamentul European, în Bundestag și în parlamentele regionale. Documentul a fost discutat în cadrul unei reuniuni desfășurate luna trecută, urmând ca orice modificare a platformei politice să fie validată la o convenție a partidului programată pentru anul viitor. Această platformă nu a mai suferit modificări de un deceniu, ceea ce subliniază importanța schimbării propuse de reprezentanții formațiunii.
Deși Alice Weidel, co-lider al partidului, a descris moneda euro drept o „monedă slabă” într-un interviu pentru ZDF, ea a evitat să ceară explicit ieșirea Germaniei din zona euro. Peter Boehringer, purtătorul de cuvânt al AfD pentru afaceri europene, nu a oferit comentarii imediate despre această schimbare de direcție. AfD urmărește să ajungă la guvernare la nivel federal până în 2029, însă partidele tradiționale refuză colaborarea cu această formațiune, etichetată drept „extremistă de dreapta” de serviciul de informații interne.
Succesele electorale ale AfD au fost susținute constant de campaniile împotriva migrației, în special după valul de refugiați din 2015. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile federale de anul trecut, imediat după conservatorii cancelarului Friedrich Merz. Această evoluție politică reflectă tensiunile de fond dintre suveranismul naționalist și integrarea europeană, un subiect care continuă să redefinească dinamica puterii în cadrul continentului.
Discuțiile privind viitorul integrării europene și al suveranității statelor membre sunt constante în contextul reformelor economice și politice ale blocului. În timp ce unele țări, precum Republica Moldova, primesc fonduri europene după implementarea unor reforme, alte forțe politice din statele membre, precum AfD, contestă modul în care Bruxelles-ul exercită controlul asupra politicilor interne și a finanțelor.
