Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au desfășurat recent discuții confidențiale într-un format restrâns, fără asistenți sau telefoane, privind riscul unui atac hibrid cu victime în masă. Dezbaterile, care au avut loc în ultimele săptămâni, s-au intensificat după descoperirea unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig în luna august. Diplomații analizează cum poate Europa să reacționeze în fața unor evenimente care depășesc simplul sabotaj cibernetic sau interferențele electorale.
Discuțiile de la nivelul ambasadorilor s-au concentrat pe mecanismele de intervenție în situații de urgență și pe modul de deblocare a fondurilor UE pentru statele afectate. Un diplomat de rang înalt a subliniat necesitatea de a fi pregătiți pentru un eveniment grav, menționând că incidentul de la Leipzig indică faptul că un atac cu numeroase victime nu este exclus. Oficialii europeni evaluează, de asemenea, modul în care liderii instituțiilor trebuie să comunice în astfel de momente critice.
Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a avertizat că Rusia folosește instrumente tot mai letale pentru a testa pregătirea Europei. Această perspectivă este susținută de o serie de incidente recente, precum scufundarea unei nave de drone în Marea Neagră, incendiu suspect la o stație terestră poloneză ce gestionează comunicațiile Starlink sau complotul privind dispozitivele incendiare în hub-uri de transport. În acest context, apariția unor victime este considerată inevitabilă.
Propunerile de consolidare a securității europene includ un „protocol de securitate în caz de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”, propuneri care ar putea fi incluse în Strategia europeană de securitate de la începutul lunii noiembrie. Totuși, există temeri privind suprapunerea funcțiilor UE cu cele ale NATO, alianța care gestionează securitatea europeană de 80 de ani. Oana Lungescu, expert la RUSI, a avertizat că orice confuzie între cele două organizații ar putea încetini procesul decizional în momente esențiale.
O altă problemă majoră ridicată de diplomați este lipsa comunicațiilor securizate în cadrul UE și riscul de scurgere a informațiilor sensibile către Moscova. Un diplomat de pe flancul estic a exprimat reticența de a împărtăși date critice în cadrul Coreper, temându-se că acestea pot ajunge în mass-media sau direct la autoritățile ruse. Această suspiciune a fost alimentată de relatări privind faptul că fostul ministru de externe al Ungariei ar fi împărtășit conținutul discuțiilor de la nivel de lideri cu omologul său rus.
Conceptul de atac hibrid este utilizat de UE și NATO pentru a descrie activități subversive care nu ating pragul unui act direct de război, dar care vizează destabilizarea statelor. Aceste acțiuni includ sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni sub acoperire, menite să testeze reziliența democratică. În prezent, blocul european se confruntă cu o intensificare a acestor campanii de la Moscova, ceea ce forțează instituțiile să își îmbunătățească sistemele de alertă timpurie și capacitatea de răspuns colectiv.
