Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) a publicat un raport care detaliază planurile Moscovei de a pregăti scenarii de conflict militar în Europa până în anul 2045. Analiza indică faptul că Rusia nu a renunțat la ideea unei confruntări directe cu Europa, elaborând strategii care vizează în principal regiunea de nord și flancul estic al continentului. Documentul subliniază că Moscova își ajustează tacticile pentru a menține riscurile cât mai mici în fața comunității internaționale.
În prezent, strategia Kremlinului se concentrează pe subminarea sprijinului oferit Ucrainei prin utilizarea unor instrumente de destabilizare care rămân sub pragul de reacție al NATO. Aceste metode includ campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj și incursiuni ale dronelor. Serviciul ucrainean menționează că în Europa activează aproximativ 400 de ofițeri de informații ruși, misiunea acestora fiind de a testa sistematic răbdarea statelor europene fără a declanșa un răspuns colectiv al Alianței.
Raportul SZRU evidențiază șase scenarii de război care vizează Europa de Nord, în timp ce alte planuri elaborate activ implică direct Polonia și statele baltice. Aceste ultimele sunt identificate ca fiind puncte extrem de vulnerabile ale securității europene. Moscova ar putea încerca crearea unei crizi regionale controlate pe flancul estic, scopul fiind de a pune NATO în situația de a lua decizii rapide, care pot fi interpretate în moduri diferite de către actori externi.
Obiectivul strategic al Moscovei nu este neapărat obținerea unei înfrângeri militare totale a Alianței, ci discreditarea arhitecturii de securitate a continentului. Prin fragmentarea unității europene, Kremlinul urmărește să demonstreze că NATO este incapabilă să reacționeze prompt sau să își apere membrii. Liderii ruși ar avea nevoie de un adversar extern pentru a justifica politicile interne, a mobiliza societatea și a menține controlul politic prin gestionarea unei stări de conflict permanent.
Datele furnizate de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată că populația din Rusia percepe Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice ca fiind cele mai ostile țări. În acest context, 61% dintre respondenți consideră că a venit momentul negocierilor, însă 59% susțin că Rusia ar trebui să își intensifice acțiunile agresive în cazul în care acestea eșuează. Această opinie publică alimentează pregătirile Moscovei pentru o confruntare de durată.
Securitatea flancului estic al NATO a devenit un subiect de intensă monitorizare în urma multiplelor incidente care implică încălcarea spațiului aerian, precum cazul unei drone care a intrat în spațiul aerian al României în zona Sulina. Aceste evenimente de tip „zona gri” confirmă preocupările serviciilor de informații privind tacticile rusești de testare a capacităților de apărare ale membrelor Alianței în proximitatea frontierelor de est.
