Piotr Tolstoi, noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, a declarat că stabilirea sferelor de influență între Rusia, SUA și China este un obiectiv mai prioritar decât orice proces de negociere pentru pace în Ucraina. Această poziție este legată de summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru mijlocul lunii noiembrie. Conform declarațiilor sale, succesul unei astfel de repartizări a zonelor de influență ar depăși importanța încercărilor de a obține o încetare a focului pe teritoriul ucrainean.
Piotr Tolstoi a subliniat că, dacă Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping reușesc să stabilească garanțiile de securitate necesare lumii, acest lucru va permite o discuție directă cu SUA și China privind arhitectura securității globale viitoare. Parlamentarul din cadrul partidului Rusia Unită a menționat că aceste preocupări strategice au reprezentat fundamentul operațiunii militare speciale. El a exprimat scepticism față de posibilitatea unor negocieri inițiate de Donald Trump cu Volodimir Zelenski, considerând că o discuție tripartite la summitul APEC ar avea o importanță mult mai mare.
În acest context, există posibilitatea unei reuniuni tripartite în Shenzhen, în cadrul summitului APEC care are loc pe 18 și 19 noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că cele trei puteri încearcă să ajungă la un consens privind agenda acestui eveniment. Peskov a explicat faptul că părțile prezintă propuneri diferite, unele fiind acceptabile pentru unii participanți, dar inacceptabile pentru alții. Dacă se va ajunge la un consens și reuniunea va avea loc, discuția va atrage atenția întregii lumi.
În timp ce Rusia urmărește abordarea problemelor internaționale, Donald Trump a menționat necesitatea unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, un subiect pe care Beijingul nu dorește să îl trateze în acest moment. Această divergență de interese subliniază complexitatea relațiilor dintre marile puteri. De asemenea, experții observă că o astfel de întâlnire ar putea ajuta Rusia să iasă din izolarea diplomatică, permițându-i să trateze probleme strategice cu marile puteri mondiale, fără a mai depinde de pozițiile adversarilor săi europeni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat ferm la posibilitatea unor astfel de formate de negociere, declarând pentru CNN că Ucraina nu este pregătită pentru un scenariu de tipul „Ialta 2”. El a exprimat dorința de a nu fi divizat de către Rusia, subliniind că nu acceptă un format în care securitatea continentului este discutată fără participarea sa. Uniunea Europeană a susținut și această poziție, exprimându-și opoziția categorică față de orice decizii privind viitorul Ucrainei luate în afara cadrului de participare european.
Istoricul comparării acestor summituri cu Conferința de la Ialta din 1945 reflectă temerile privind o nouă împărțire a lumii între marile puteri. În acea perioadă, Iosif Stalin, Winston Churchill și Franklin Delano Roosevelt au stabilit ordinea postbelică. Astăzi, diferența este marcată de statutul actual al Federației Ruse, care nu a reușit să învingă Ucraina în aproape cinci ani de lupte, unlike situația URSS din 1945, care a expulzat armata nazistă din Europa de Est.
