Rusia a lansat vineri un proces de votare care va dura trei zile, vizând alegerea celor 450 de membri ai Dumei de Stat. Acesta reprezintă primul scrutin parlamentar național organizat de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, începută în anul 2022. Într-un sistem politic aflat sub control strict, partidul Rusia Unită este considerat favoritul care va menține dominația asupra legislativului rus.
Pentru autoritățile de la Kremlin, rezultatele acestui scrutin au o semnificație politică ce depășește simpla formare a componenței parlamentului. Obiectivul principal este prezentarea rezultatelor ca o confirmare a susținerii populației față de președintele Vladimir Putin și față de direcția politică a țării. Vladimir Putin a subliniat importanța acestui moment, invocând unitatea poporului și susținerea luptătorilor în cadrul unui mesaj transmis prin votul electronic, pe care l-a utilizat și el vineri.
Un alt obiectiv strategic este integrarea unei noi elite politice, formată din veterani ai conflictului. Aproape 200 de militari care au luptat în Ucraina candidează pentru funcții parlamentare, fiind promovați de Vladimir Putin ca o viitoare generație de lideri. În paralel, Kremlinul dorește să demonstreze funcționarea normală a instituțiilor de stat în ciuda războiului, în condițiile în care aproximativ 111 milioane de ruși sunt eligibili să voteze, inclusiv prin intermediul sistemului de vot electronic.
Opoziția este marginalizată prin mecanisme juridice și politice, exemplificată prin cazul partidului Iabloko. Această formațiune, care a cerut încetarea focului în Ucraina, a fost eliminată de pe lista electorală printr-o decizie a Curții Supreme. Deși unii candidați din cadrul Iabloko continuă să candideze în circumscripții uninominale, mulți alți politicieni anti-război au fost reținuți, condamnați sau au fost nevoiți să părăsească Rusia, limitând astfel competiția electorală reală.
În cadrul procesului electoral, partidele din așa-numita „opoziție sistemică”, precum Partidul Comunist, sunt așteptate să rămână în Duma de Stat. Acestea, deși au diferențe ideologice, susțin în general inițiativele Kremlinului. Ghenadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist, a menționat că în legislatura precedentă s-a înregistrat un acord de 100% privind votarea celor 170 de legi destinate susținerii „operațiunii militare speciale”, confirmând alinierea partidelor față de obiectivele războiului.
Scrutinul este organizat și în patru regiuni ucrainene anexate unilateral de Rusia, precum și în Crimeea. Ucraina și Uniunea Europeană au declarat aceste alegeri ilegale, refuzând să recunoască rezultatele lor. În contextul tensiunilor, autoritățile ruse au raportat atacuri cu drone asupra unor obiective din regiunile unde are loc votarea, în timp ce populația civilă manifestă preocupări legate de creșterea prețurilor și de impactul economic al conflictului.
