Serviciul britanic de informații interne, MI5, alocă în prezent resurse pentru combaterea amenințărilor provenite de la state străine într-un volum mai mare decât în perioada Războiului Rece. Această schimbare de prioritări apare pe fondul intensificării operațiunilor de tip hibrid atribuite Rusiei și Iranului. Directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a subliniat în cadrul discursului său anual de la sediul serviciului din Londra că amenințările de la nivel de stat s-au multiplicat de patru ori.
Sir Ken McCallum a identificat Rusia drept „agresorul numărul unu”, acuzând Moscova de desfășurarea unui război hibrid menit să destabilizeze statele europene. Kremlinul încearcă să opereze sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv din partea NATO, în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina marchează progrese reduse și costuri foarte mari. După expulzarea a aproape 1.000 de agenți ruși, Moscova apelează tot mai mult la intermediari și la plata unor infractori pentru a executa operațiuni clandestine.
Pe lângă Rusia, Sir Ken McCallum a avertizat asupra activităților intensificate atribuite Iranului pe teritoriul britanic. În ultimul an, autoritățile au efectuat 50 de arestări în cazuri legate de activități asociate Teheranului. Aceste acțiuni au vizat comunitățile evreiești, însă MI5 monitorizează și amenințări împotriva unor obiective mai complexe, precum instalațiile militare. Această activitate de spionaj și destabilizare reprezintă o componentă majoră a securității naționale britanice în contextul tensiunilor regionale.
Tehnologia reprezintă o nouă dimensiune a riscului, în special prin utilizarea inteligenței artificiale de către organizații teroriste. Sir Ken McCallum a declarat că au fost prinși teroriști care încercau să folosească AI pentru a îmbunătăți metodele de recunoaștere și atac, inclusiv prin utilizarea dronelor bazate pe inteligență artificială. Un scenariu critic este dezvoltarea armelor biologice prin intermediul AI, o tehnologie care ar putea modifica radical riscurile asociate armelor biologice existente sau unor tipuri noi de astfel de arme.
În paralel, serviciul britanic monitorizează creșterea terorismului de extremă dreapta, alimentat de radicalizarea online. Un caz recent a implicat un adolescent de 13 ani, informațiile despre care au permis unui partener internațional să prevină un atac mortal. Această evoluție demonstrează cât de rapid pot fi influențate indivizi de ideologii radicale prin mediul digital, transformând radicalizarea online într-o problemă de securitate internă și externă pentru serviciile de informații.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune constantă între marile puteri și actorii non-statali. În timp ce Rusia își concentrează eforturile pe frontul ucrainean, serviciile de informații din Europa de Est și din restul NATO rămân în alertă maximă. Această stare de alertă este necesară pentru a contracara tacticile de război hibrid și utilizarea tehnologiilor emergente care pot compromite stabilitatea securității regionale și a infrastructurilor critice.
