Directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a identificat Rusia drept „agresorul numărul unu” în cadrul discursului său anual susținut la sediul serviciului din Londra. În cadrul acestui comunicat, șeful serviciului britanic de informații interne a subliniat că amenințările venite din partea unor actori statali s-au multiplicat de patru ori. Această evoluție a forțat alocarea unor resurse semnificative, comparabile cu cele dedicate luptei împotriva terorismului, pentru a contracara noile riscuri de securitate.
Conform lui McCallum, Moscova desfășoară un război hibrid, încercând să destabilizeze statele europene fără a depăși pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv din partea NATO. Rusia ar utiliza tactici care să rămână sub radarul alianței, în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina marchează progrese reduse și costuri extrem de ridicate. Expulzarea a aproape 1.000 de agenți ruși după începutul invaziei a afectat capacitatea de operațiuni clandestine a Kremlinului.
Din cauza limitărilor operaționale, Rusia apelează tot mai des la intermediari pentru a-și îndeplini obiectivele. „Îi vedem încercând să plătească infractori pentru a le face treaba”, a declarat McCallum, precizând că aceste metode nu reflectă acțiunile unei mari puteri care deține un avantaj strategic. Această schimbare de paradigmă indică o tranziție de la metodele tradiționale de spionaj către utilizarea unor terți pentru a menține un nivel de negabilitate în acțiunile de destabilizare.
Pe lângă Rusia, serviciul britanic monitorizează intens activitățile atribuite Iranului pe teritoriul Marii Britanii. În ultimul an, 50 de persoane au fost arestate în legătură cu activități asociate Teheranului, vizând inclusiv comunitățile evreiești sau instalații militare. Totodată, McCallum a avertizat asupra utilizării inteligenței artificiale de către teroriști pentru a îmbunătăți metodele de recunoaștere și atac, menționând că dronele bazate pe AI adaugă o nouă dimensiune pericolului.
O preocupare majoră vizează posibilitatea ca grupările extremiste să folosească inteligența artificială pentru dezvoltarea armelor biologice. Deși un astfel de scenariu nu s-a materializat încă, tehnologia ar putea modifica riscurile asociate armelor biologice existente sau poate facilita crearea de noi tipuri de arme. În paralel, MI5 observă o creștere a terorismului de extremă dreapta, alimentat de radicalizarea online, exemplificată recent de cazul unui adolescent de 13 ani.
Contextul securității globale este marcat de o volatilitate ridicată, reflectată în diverse acțiuni ale marilor puteri și actorilor regionali. În timp ce serviciile de informații europene se concentrează pe combaterea războiului hibrid și a amenințărilor tehnologice, dinamica geopolitică rămâne tensionată de avansul tehnologic militar și de capacitatea statelor de a influența regiuni instabile prin metode neconvenționale.
