România și Republica Moldova sunt identificate ca fiind pe lista scurtă a potențialelor ținte ale Rusiei, conform unei analize realizate de Deutsche Welle. Amenințarea este accentuată de prognozele militarilor care estimează că Moscova își va reface complet capacitatea de luptă până în anul 2030. În acest interval de trei ani, decizii strategice vor fi luate de Vladimir Putin sau de succesorul acestuia, privind utilizarea acestei mașinării de război.
Planurile de expansiune ale Rusiei nu urmăresc ocuparea întregii Europe, ci se concentrează pe forțarea granițelor NATO. În acest context de securitate regională, România, împreună cu Polonia și țările baltice, devine tot mai vulnerabilă. Situația este similară pentru Republica Moldova, un stat despre care fostul șef al CIA, David Petraeus, a declarat recent că ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei.
Războiul hibrid se intensifică prin crize politice și atacuri cu drone, Moscova profitând de instabilitatea din București și de încercările parlamentarilor pro-ruși de la Chișinău de a suspenda președintele Maia Sandu. În Republica Moldova, spațiul aerian a fost încălcat de 44 de drone rusești, în 13 incidente având loc explozii. România înregistrează totodată pătrunderi de drone, însă atacurile își schimbă tiparul, ajungând în nord-estul țării, unde infrastructura militară le poate repera cu dificultate.
O vulnerabilitate majoră pentru România este reprezentată de platforma Neptune Deep, zona unde acoperirea radar pare să fie insuficientă. Dronele detectate în această zonă au fost identificate de navele comerciale care tranzitau zona, nu de sistemele de apărare. În paralel, războiul maritim a devenit unul comercial, cu atacuri sistematice asupra navelor care se îndreaptă spre Ucraina sau care pleacă din porturile ucrainene către Marea Mediterană.
În ciuda avertismentelor venite de la generalul în rezervă Adrian Ciolponea, de la șeful spionajului german sau din documentele CIA menționate de Donald Tusk, România pare să rămână inertă. Deși Nicușor Dan a promis sprijin politic și cooperare militară pentru Republica Moldova în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, reacția oficială față de incidentele cu drone și de criza de securitate de peste Prut rămâne limitată.
Securitatea frontierelor și integritatea spațiului aerian reprezintă elemente critice în cadrul doctrinei NATO pentru apărarea flancului estic. Într-un context de creștere a tensiunilor geopolitice, monitorizarea constantă a activității de tip hibrid și consolidarea sistemelor de detecție radar sunt esențiale pentru prevenirea unor incidente care ar putea escalada rapid conflictele regionale actuale.
