Premierul Slovaciei, Robert Fico, a lansat declarații care pun sub semnul întrebării solidaritatea dintre membrii NATO, exprimându-și temerile privind un conflict militar extins în Europa. În timpul unei vizite la un spital universitar din Prešov, unde a vorbit cu studenții la medicină, acesta a avertizat că războiul din Ucraina a scăptat de sub control. Fico a solicitat studenților să își imagineze situația în care Slovacia ar fi obligată să trimită între 5.000 și 10.000 de soldați la luptă fără un scop clar.
Discursul premierului s-a concentrat în mod specific pe Articolul 5 al Tratatului NATO, clauza de apărare colectivă care stipulează că un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor. Robert Fico a declarat că, deși apreciază statutul de membru al Alianței și importanța respectării obligațiilor, va face tot ce este în putința sa pentru a preveni implicarea țării într-un conflict militar prin această clauză. Această poziție a generat un schimb de replici cu președintele Cehiei, Petr Pavel, fost președinte al Comitetului Militar al NATO.
Petr Pavel a criticat dur poziția premierului, afirmând că un stat care spune că este bucuros de apartenența la NATO, dar refuză să se implice când un aliat este atacat, nu înțelege conceptul de solidaritate. Robert Fico a răspuns că înțelege de ce Pavel, având experiența de fost general NATO, este dispus la luptă, în timp ce el preferă pacea. Criticile au venit și din partea opoziției, precum fostul ministru de externe Miro Wlachovsky, care a susținut că declarațiile afectează deja poziția Slovaciei în cadrul Alianței.
Analistii interpretează aceste declarații ca având o dimensiune electorală, menționând că Robert Fico se pregătește pentru alegerile de anul viitor. Se consideră că premierul încearcă să recupereze alegători de la partidul de extremă dreapta Republika, o formațiune care se opune NATO și Uniunii Europene. Miro Wlachovsky a comparat discursul lui Fico cu cel al premierului ungar Viktor Orbán și al politicianului ceh Andrej Babiš, amândoi prezentându-se drept „candidații păcii” în campaniile lor politice.
Fostul ministru al apărării, Jaroslav Naď, a avertizat că teama de escaladare nu trebuie să dicteze politica față de Ucraina, susținând că acest lucru este exact ce își dorește Vladimir Putin. Naď a amintit că, în trecut, s-a argumentat că ajutorul militar pentru Ucraina, precum transferul avioanelor MiG-29, ar putea provoca o escaladare periculoasă, însă aceste temeri nu s-au materializat. El consideră că liderul rus încearcă să convingă cetățenii din UE și NATO că sprijinul pentru Kiev va duce la un război mondial.
Articolul 5 al NATO funcționează ca un instrument de descurajare, scopul său fiind ca un potențial agresor să știe că se confruntă cu întreaga Alianță. În practică, activarea acestei clauze necesită o analiză a Consiliului Nord-Atlantic și o decizie prin consens. După ce se stabilește incidența, fiecare stat membru decide individual ce formă de sprijin va oferi, fie că este vorba de ajutor militar, logistic sau tehnic. Această clauză a fost invocată o singură dată în istorie, după atentatele de la 11 septembrie 2001.
