Negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 au intrat într-o etapă critică, fiind marcate de divergențe majore între statele membre. Disputele vizează atât dimensiunea totală a fondurilor disponibile, cât și modul în care acestea vor fi distribuite între sectoarele tradiționale și noile priorități strategice. Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat un plan de negociere care anticipează o scădere a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
Planul propus de Irlanda prevede o reducere a bugetului cu aproximativ 0,1% din venitul național brut al UE comparativ cu scenariul elaborat de Comisie. Conform analizei realizate de Bruegel, această abordare riscă să afecteze direct capacitatea de finanțare a unor domenii esențiale, precum apărarea, cercetarea, politica industrială și infrastructura transfrontalieră. De asemenea, reducerea ar putea limita resursele alocate acțiunii externe a Uniunii și combaterea schimbărilor climatice, elemente considerate vitale pentru securitatea și dezvoltarea blocului european.
Propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 urmărea o reorientare a cheltuielilor, crescând pondera investițiilor în competitivitate și apărare, în detrimentul agriculturii și a politicii de coeziune. Analiza Bruegel indică însă că modelul irlandez ar putea inversa parțial această tendință, protejând subvențiile agricole în detrimentul noilor direcții de investiții. În prezent, bugetul UE fără fondurile de redresare postpandemie reprezintă 1,1% din venitul național brut, în timp ce Comisia propunea creșterea acestuia la 1,26%.
Blocajul negociat este alimentat de două grupuri de state cu interese opuse. Cele șase țări considerate „frugale”, conduse de Germania, pledează pentru limitarea dimensiunii bugetului și o reorientare strictă către priorități comune. În opoziție, grupul celor 17 „prieteni ai coeziunii”, care include Italia și Spania, dorește protejarea finanțării destinate dezvoltării regionale și agriculturii. Deși ambele tabere susțin investițiile în bunuri publice europene, lipsa unui consens asupra volumului total de fonduri îngreunează procesul de decizie.
Pentru a evita un compromis deficitar, Bruegel sugerează menținerea plafonului propus de Comisia Europeană și aplicarea unor reduceri mai drastice la cheltuielile tradiționale. Institutul subliniază că chiar și propunerea actuală a Comisiei nu ar acoperi doar o cincime din deficitul de investiții în bunurile publice europene. Pentru a acoperi integral acest deficit, ar fi necesară o majorare suplimentară a bugetului cu aproximativ 0,6% din venitul național brut, rol central urmând să îl joace Germania și Franța.
Disputa privind bugetul multianual are loc într-un context de presiune politică intensă în cadrul spațiului european. Înainte de summitul liderilor europeni, lideri precum Macron au avertizat că nu va exista un acord sustenabil asupra bugetului pentru perioada 2028-2034 fără asigurarea unor venituri substanțiale. Această poziție subliniază dificultatea de a echilibra necesitățile de finanțare cu constrângerile fiscale ale statelor membre în perioada următoare.
