Sondajele efectuate de Comisia Europeană pentru perioada iulie-septembrie 2026 relevă o creștere a așteptărilor privind evoluția prețurilor în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Indicatorul de sold conjunctural pentru UE27 a urcat de la 29,2 în iulie la 33,9 în septembrie, în timp ce media pentru grupul țărilor ECE a crescut de la 28,4 la 32,7. Această tendință indică o inversare a îmbunătățirii anterioare, menținând presiunea asupra politicii monetare în state precum România și Polonia.
În regiunea ECE, creșterea neîncrederii privind stabilitatea prețurilor a fost cea mai accentuată în luna august, media regională rămânând în general stabilă în septembrie. Această evoluție a survenit pe fondul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la gaze, petrol și energie. În România, rata anuală a inflației a ajuns la 6,5% în septembrie, fiind cea mai ridicată din regiune, urmată de Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%.
Sectorul energetic este marcat de o situație comparabilă cu cea din 2022, pe măsură ce prețurile petrolului și gazelor revin în centrul atenției. Prețurile energiei au crescut mult mai rapid după izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran decât în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Perturbările sunt accentuate de atacurile cu rachete și drone asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu și Rusia, precum și de costurile de transport maritim care au atins niveluri record.
Produsele alimentare se confruntă cu o „furtună perfectă”, fiind afectate de costurile energiei și de creșterea bruscă a prețurilor la îngrășăminte și pesticide. De la declanșarea conflictului dintre SUA și Iran, prețul orezului a urcat cu 70%, cel al zahărului cu 42%, iar porumbul, soia și grâul s-au apreciat cu aproximativ 10-20%. Factorii determinanți includ condițiile meteorologice nefavorabile, recoltele slabe și perturbările transportului maritim din Marea Neagră.
Fenomenul El Niño adaugă un grad suplimentar de incertitudine, fiind clasificat drept „foarte puternic”, cu o probabilitate de 75% ca episodul din perioada octombrie-decembrie să fie cel mai intens din 1950 încoace. Deși regiunea ECE nu este printre zonele cele mai afectate, acest factor, combinat cu prețurile ridicate la îngrășăminte, complică situația. Indicele prețurilor produselor alimentare calculat de Banca Centrală Europeană este la cel mai înalt nivel din 2025.
Contextul economic actual pune presiune pe deciziile de politică monetară, în special în zonele cu inflație persistentă. Există posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile cu încă 25 de puncte de bază în acest an, ca răspuns la nivelul ridicat al inflației. Această mișare este vizată pentru a controla așteptările consumatorilor și pentru a preveni intensificarea revendicărilor salariale care pot consolida inflația.
