Propunerile formulate de Federația Rusă în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi pentru un eventual acord de pace urmăresc excluderea Ucrainei din orice aranjament de securitate. Obiectivele Moscovei includ obținerea unor concesii teritoriale fără confruntare militară, ceea ce ar putea afecta direct stabilitatea regională. Scenariile analizate de Virgil Bălăceanu sugerează o strategie de izolare a Ucrainei prin acorduri politice care ar limita sprijinul oferit unui stat agresor.
Conform analizei, Kremlinul urmărește preluarea completă a regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson fără a recurge la luptă. În Lugansk, ucrainenii dețin în prezent doar 0,38% din teritoriu, în timp ce în Donețk aceștia controlează centura fortăreței. În Zaporojie, controlul ucrainean este de aproximativ 25%, iar în Herson, acesta este de 31%. Această viziță teritorială ar putea duce la cedarea părții de pe malul drept al Hersonului către Federația Rusă.
O astfel de evoluție ar crea un cap de pod periculos pentru securitatea României. Virgil Bălăceanu avertizează că pierderea controlului ucrainean asupra zonei de pe malul drept al Hersonului ar facilita o deschidere către axa operativă Mikolaiv–Odesa, gurile Dunării și Transnistria. Această configurație ar reprezenta o amenințare directă la adresa stabilității de la granița de est a României, modificând radical echilibrul de forțe în regiune.
Noua arhitectură de securitate dorită de Moscova vizează blocarea aderării Ucrainei la NATO și interzicerea participării acesteia la structurile de apărare ale Uniunii Europene. Federația Rusă acceptă ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale acesteia. Totodată, Rusia solicită ca NATO să nu mai fie prezentă pe granița de est, vizând și retragerea forțelor Alianței din statele flancului estic.
Pretențiile Moscovei privind demilitarizarea Ucrainei și reducerea prezenței NATO sunt considerate imposibil de concretizat. Consolidarea prezenței NATO în Polonia și România a apărut ca un efect direct al agresiunii ruse, contrariind dorințele Kremlinului. În acest context, Finlanda a reacționat prin anunțarea întăririi considerabile a capacității sale de apărare, ca răspuns la tensiunile de securitate din regiune.
Conflictul din Ucraina continuă să redefinească prioritățile de apărare ale întregii Europa, forțând statele să își revizuiască capacitățile militare. În timp ce Moscova încearcă să impună noi limite teritoriale și politice, statele din flancul estic al NATO și membrii Uniunii Europene caută metode de a contracara această presiune strategică. Tensiunile actuale reflectă o luptă pentru controlul arhitecturii de securitate pe continentul european.
