Rusia ar putea intensifica utilizarea operațiunilor clandestine, incluzând scenarii de asasinate și răpiri, pentru a destabiliza statele europene pe fondul conflictului din Ucraina. Avertismentul este lansat în urma unor investigații ale Financial Times, care indică o strategie de război hibrid menită să slăbească capacitatea de sprijin a Occidentului. Aceste acțiuni ar putea viza direct liderii și angajații din industria de apărare, încercând să creeze un climat de nesiguranță în rândul celor care colaborează cu Kievul.
Analistul Hari Bucur explică faptul că amenințările Rusiei sunt strâns legate de dorința Moscovei de a împiedica apropierea Ucrainei de structurile occidentale. Deși economia și puterea militară a Federației Ruse sunt uzate de război, acestea nu sunt suficient de degradate pentru a opri activitatea strategică a Kremlinului. Astfel, Rusia ar putea opta pentru operațiuni sub acoperire, care să permită negarea implicării oficiale, vizând intervenții în alegeri sau susținerea unor grupări ostile civilizației occidentale.
Investigația scoate în evidență că serviciile de informații europene monitorizează cu atenție țintele potențiale, reprezentate de directorii și angajații companiilor de apărare. Această categorie include atât marii producători, cât și firme mai mici care furnizează drone sau componente esențiale. Serviciul german de informații interne, BfV, a recomandat deja măsuri de protecție personală sporită, în timp ce mulți directori au consolidat securitatea propriilor companii în ultimele șase luni pentru a contracara riscurile.
În ceea ce privește modul de operare, serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, ar utiliza rețele de crimă organizată pentru a executa aceste misiuni. Strategia presupune fragmentarea activităților de supraveghere, logistică și execuție între mai multe grupuri, pentru a complica procesul de identificare a autorilor. Obiectivul principal nu este doar realizarea atacurilor, ci și generarea unei presiuni psihologice ce ar putea determina companiile să evite colaborarea cu Ucraina din teama de a deveni ținte.
Pentru România, poziționarea în cadrul NATO și al Uniunii Europene implică o expunere directă la aceste riscuri de securitate. Expertul Aurel Cazacu menționează că serviciile secrete românești dispun de resurse și personal bine pregătit, beneficiind de investiții semnificative pentru prevenirea atacurilor asupra cetățenilor sau politicienilor. Totuși, el subliniază că, într-un sistem democratic, funcționarea acestor instituții de securitate rămâne sub autoritatea factorului politic, ceea ce poate influența capacitatea de răspuns.
Contextul securității europene este marcat de o evoluție constantă a amenințărilor hibride, care au devenit un instrument central în arsenalul de război al Moscovei. Pe lângă atacurile directe asupra infrastructurii sau persoanelor, Rusia utilizează tehnici de sabotaj pentru a afecta stabilitatea economică și politică a continentului. Această strategie de destabilizare funcționează pe multiple niveluri, de la presiunea asupra industriilor de apărare până la manipularea percepției publice asupra siguranței regionale.
