Proiectul Neptun Deep este programat să înceapă producția de gaze naturale în prima jumătate a anului 2027, într-un moment în care Uniunea Europeană finalizează procesul de eliminare a importurilor de gaze rusești. Această coincidență temporală oferă o fereastră strategică pentru România, însă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că succesul nu este garantat automat. Fără o strategie regională solidă, oportunitatea de a deveni un hub energetic ar putea fi înlocuită de un impact negativ asupra costurilor de consum.
Uniunea Europeană urmează să aplice un calendar de renunțare la resursele rusești, începând cu 1 ianuarie 2027 pentru gazele naturale lichefiate, inclusiv cele contractate pe termen lung. Pentru gazele livrate prin conducte, termenul limită este stabilit pentru 30 septembrie 2027, cu posibilitatea unei amânări până la 1 noiembrie, în funcție de nivelul de umplere al depozitelor. Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să utilizeze această perioadă pentru a construi o poziție în sud-estul Europei, bazată pe producție proprie și acces la gaze naturale lichefiate.
Analiza Asociației Energia Inteligentă subliniază riscul major de a achiziționa gaze naturale lichefiate din Statele Unite fără a avea asigurată o piață de desfacere sau infrastructură adecvată. Dacă importurile de GNL sunt efectuate fără clienți identificați și fără o analiză a costului total până la destinație, România riscă să rămână cu obligații de plată. În acest scenariu, gazele importate mai scump ar putea fi amestecate cu producția internă, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor în facturile consumatorilor finali.
Dumitru Chisăliță critică, de asemenea, mecanismul de preempțiune al statului asupra gazelor din Marea Neagră, introdus prin Legea 171/2026. Președintele Asociației Energia Inteligentă solicită explicații economice clare privind scopul achizițiilor de rezervă strategică sau pentru echilibrarea pieței, indicând necesitatea de a defini volumele și sursele de finanțare. El menționează că adoptarea acestei legi de către Parlament ar fi putut contribui la dublarea prețului gazelor marfă în România, subliniind că interesul național trebuie demonstrat prin beneficii concrete.
O abordare strategică ar presupune ca România să nu trateze gazul doar ca pe o marfă de export, ci să îl folosească ca pârghie de negociere la Bruxelles. Dumitru Chisăliță propune utilizarea contribuției la aprovizionarea regiunii pentru a obține finanțări pentru infrastructură, interconectări și proiecte industriale. Astfel, resursele din Marea Neagră ar putea susține nu doar veniturile bugetare, ci și dezvoltarea producției industriale și crearea de locuri de muncă, evitând scenariul în care țara exportă ieftin și importă gaze scumpe.
Proiectul Neptun Deep reprezintă un pilon central în securitatea energetică a României, având în vedere că prima producție de gaze din Marea Neagră este preconizată să intre în sistemul național la jumătatea anului 2027. Această dezvoltare coincide cu tranziția europeană de la dependența de gazul rusesc către surse diversificate, punând sub semnul întrebării capacitatea infrastructurii actuale de a gestiona noile fluxuri de energie.
