General-maiorul Mihailo Drapatîi a marcat primele 100 de zile de la numirea sa în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, în iulie. Mandatul său a început într-un context de presiune militară intensă, în timp ce armata încerca să recupereze poziții în nordul regiunii Donețk. Noul lider militar urmărește o reformă structurală prin introducerea unui model de comandă mai flexibil și o gestionare optimă a efectivelor disponibile pe front.
Unul dintre principalele obiective ale lui Drapatîi este eliminarea modelului de comandă ierarhic moștenit din perioada sovietică, care descuraja asumarea responsabilității. Generalul a subliniat importanța învățării din greșeli fără a crea o cultură a pedepselor excesive. Această schimbare de mentalitate vizează combaterea unei „culturi a minciunii”, în care ofițerii ascundeau situația reală de pe front pentru a evita demiterile, o practică frecventă în perioada fostului comandant-șef, Oleksandr Sîrski.
Pentru a gestiona deficitul critic de personal, Drapatîi a lansat un audit privind utilizarea efectivelor și a suspendat suplimentarea celor mai mari regimente de asalt. Unități controversate, precum Regimentul 425 de Asalt și Regimentul 225 de Asalt, au fost puse sub supravegherea unor corpuri de armată mai eficiente. Această reorganizare include plasarea Regimentului 425 sub Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, pentru apărarea zonei Dobropillia, în regiunea Donețk.
Noul stil de conducere pune accent pe delegarea autorității către comandanții de pe prima linie, oferindu-le autonomie în luarea deciziilor tactice. În loc de inspecții birocratice constante, se aplică o conducere prin obiective, permițând brigadelor să decidă singure organizarea apărării sau lansarea contraatacurilor. Această abordare descentralizată este susținută de experți precum Rob Lee, care consideră că oferirea de libertate subordonaților este un pas esențial pentru eficiența operațională.
Pe plan administrativ, reformarea Statului Major General a implicat numiri noi în funcții cheie, precum Serhii Sobko ca adjunct al comandantului-șef sau Sviatoslav Zaieț la conducerea Forțelor Terestre. Deși au existat informații privind blocaje politice, aceste schimbări au fost necesare pentru a înlocui loialitatea personală cu eficiența de luptă. De asemenea, reorganizarea apărării în Donețk a implicat atribuirea sectoarelor nordic și sudic Corpului 3 de Armată și Corpului 1 Azov.
Provocările viitoare pentru armata ucraineană includ gestionarea unei posibile ofensive ruse în regiunea Donețk și adaptarea la incertitudinea sprijinului militar din partea administrației Trump. Generalul va trebui să pregătească forțele pentru eventuale întreruperi ale livrărilor de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot și pentru funcționarea tehnologiilor precum Starlink. Totodată, continuarea procesului de modernizare conform standardelor NATO rămâne o prioritate strategică pentru securitatea țării.
