Alegătorii din Elveția vor vota duminică într-un referendum decisiv privind consfințirea unei definiții mai rigide a neutralității seculare în Constituție. Propunerea vizează o schimbare fundamentală a modului în care țara își gestionează poziția internațională, impunând limite stricte asupra acțiunilor externe. Dacă această inițiativă va fi adoptată, Elveția va fi împiedicată să aplice sancțiuni economice împotriva Rusiei, cu excepția situațiilor în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde Moscova beneficiază de dreptul de veto.
Noua definiție a neutralității ar restricționa semnificativ și cooperarea militară a Elveției cu organizații precum NATO. Conform propunerii, Berna nu ar mai putea participa la parteneriate militare, cu excepția cazului în care țara însăși este atacată sau se confruntă cu o amenințare iminentă. Această inițiativă a fost lansată de grupul național-conservator Pro Schweiz, fiind susținută de fostul consilier federal Christoph Blocher și asociată cu Partidul Popular Elvețian (SVP), care doresc interzicerea alianțelor de apărare.
Guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice se opun acestui proiect, argumentând că o neutralitate rigidă ar putea duce la izolare internațională. Corina Gredig, deputată din partea Partidului Verde-Liberal, a avertizat că această strategie nu reprezintă o soluție de securitate viabilă în contextul actual. Susținătorii, precum medicul Samuel Sommaruga, susțin însă că alinierea la blocul occidental a pătat imaginea de mediator a Elveției și că o neutralitate strictă ar proteja țara în cazul unui conflict major.
Sondajele recente indică o rezistență clară în rândul populației față de această schimbare de paradigmă. Un studiu realizat de 20 Minuten și Tamedia a relevat că 68% dintre respondenți sunt împotoriți cu adoptarea unei definiții mai stricte, în timp ce doar 31% susțin propunerea. Similar, un sondaj realizat de GFS Bern pentru SRG a arătat că 63% dintre alegători s-ar pronunța împotriva inițiativei, evidențiind astfel o opoziție majoritară față de proiectul de modificare constituțională.
Deși Elveția rămâne în afara NATO, țara își consolidează apărarea și își majorează cheltuielile militare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Berna a început să participe la proiecte din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) a UE și a intensificat dialogul politic cu NATO. Strategia de securitate a Elveției subliniază necesitatea achiziționării de drone și rachete cu rază lungă de acțiune, într-un peisaj de securitate descris ca fiind deteriorat drastic.
Neutralitatea Elveției are rădăcini istorice adânci, fiind recunoscută de alte state europene în 1815 și consacrată în Constituție în 1848. De la acea perioadă, țara a reușit să evite participarea directă la conflicte armate, deși a navigat prin perioade dificile, precum cel de-al Doilea Război Mondial, când pragmatismul economic a fost pus la încercare de contextul geopolitic din jurul frontierelor sale.
