Alegătorii din Elveția vor decide duminică, printr-un referendum, dacă se înscrie în Constituție o definiție mai strictă a neutralității țării, un statut care este menținut de secole. Dacă inițiativa este aprobată, Elveția ar fi împiedicată să impună sancțiuni Rusiei, cu excepția cazului în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova deține dreptul de veto. De asemenea, textul ar interzi colaborarea militară cu o alianță precum NATO, exceptând situațiile de atac direct sau amenințări iminente asupra Elveției.
Inițiativa este lansată de Pro Schweiz, un grup național-conservator asociat cu Partidul Popular Elvețian de dreapta, având ca forță motrice pe fostul consilier federal Christoph Blocher. Susținătorii, precum Samuel Sommaruga, lider al Comitetului pentru Geneva Internațională și Neutralitatea sa, susțin că imaginea Elveției ca națiune neutră a fost pătată prin alinierea la Europa. Aceștia argumentează că neutralitatea strictă permite rolul de mediator și aduce stabilitate economică, protejând țara în cazul unui conflict militar între NATO și Rusia.
Guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice se opun propunerii, argumentând că o regulă constituțională rigidă ar constrânge țara într-un mediu de securitate tot mai periculos. Corina Gredig, deputată din partea Verzilor Liberali, a avertizat că această inițativă riscă să transforme neutralitatea în izolare, ceea ce nu reprezintă o strategie de securitate eficientă. Sondajele recente indică faptul că aproape două treimi dintre alegători sunt împotriva acestei schimbări constituționale propuse de gruparea conservatoare.
Presiunea asupra flexibilității politicii externe a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, moment în care Berna a decis să aplice sancțiuni economice similare cu cele ale UE. Fabio Wasserfallen, profesor la Universitatea din Berna, explică faptul că referendumul nu este un vot împotriva neutralității în sine, ci despre modul în care aceasta este definită. În prezent, guvernul dispune de discreție pentru a aplica politica de neutralitate, însă inițiativa ar limita drastic acest spațiu de manevră politică.
Contextul geopolitic actual pune la încercare capacitatea națiunilor neutre de a rămâne independente în fața conflictelor armate de amploare. În timp ce Elveția își gestionează statutul, alte state precum Austria și Irlanda caută să își crească cheltuielile pentru apărare și să consolideze legăturile cu NATO. Această evoluție reflectă schimbarea percepției asupra securității în Europa, unde dependența de garanțiile de securitate americane este considerată sub amenințare de către numeroși observatori internaționali.
Neutralitatea Elveției are rădăcini istorice adânci, fiind recunoscută oficial de alte țări europene în 1815 și înscrisă în Constituție în 1848. Deși țara a evitat oficial participarea la războaie între state, pragmatismul a fost necesar în momente critice, precum în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În prezent, Berna încearcă să își întărească apărarea și să își crească cheltuielile militare, menținând în același timp un parteneriat de lungă durată cu NATO prin dialog politic.
