Rezultatele alegerilor midterms pentru Congresul american au generat o serie de reacții divergente din partea liderilor europeni din Franța, Spania, Germania, Polonia, Norvegia, Italia, Cehia, Austria, Belgia și din cadrul Parlamentului European. Reacțiile oficialilor variază de la salutul victoriei democrației până la avertismente privind un potențial blocaj politic în Washington. În general, se observă o încercare de a evalua dacă acest nou echilibru de forțe va influența direcția politicii externe a administrației Trump.
Unii lideri interpretează victoria democraților ca pe o sancțiune electorală împotriva politicilor lui Trump. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a oferit o perspectivă tranșantă, afirmând că societatea americană a votat împotriva urii, a sexismului și a negării schimbărilor climatice. Sánchez a extins semnificația acestui vot la nivel continental, comparând situația cu ascensiunea dreptei radicale în Europa și susținând că valul acestui curent nu mai crește, ci se destramă, făcând referire la liderii opoziției spaniole Alberto Núñez Feijóo și Santiago Abascal.
În ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că democrația a câștigat în America, exprimându-și speranța că acest rezultat va contribui la stabilitatea Poloniei. Totodată, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a calificat victoria drept o veste foarte bună, observând că apar voci mai apropiate de pozițiile Norvegiei în privința climei și a politicii externe. Totuși, Roland Lescure, ministrul francez al Economiei și Finanțelor, a subliniat că Donald Trump păstrează prerogativele prezidențiale asupra politicii externe.
Perspectiva securității europene a fost abordată prin prisma responsabilității interne. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a insistat că NATO trebuie să devină mai europeană pentru a putea rămâne transatlantică, argumentând că europenii își asumă o responsabilitate mai mare în cadrul Alianței. În același sens, Beate Meinl-Reisinger, ministra austriacă de Externe, a avertizat că securitatea și prosperitatea Europei nu trebuie să depindă de modul în care votează cetățenii din Kansas sau Iowa, subliniind importanța unei Uniuni Europene puternice.
Există și temeri privind eficiența guvernării americane în perioada următoare. Premierul Cehiei, Andrej Babiš, a prognozat un blocaj politic, estimând că totul se va învârti în jurul procedurilor de impeachment și al veto-urilor până la sfârșitul mandatului lui Trump. Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, a manifestat un optimism prudent, menționând posibile efecte pozitive pentru Ucraina și tranziția verde, dar a reiterat necesitatea ca UE să își continue eforturile de consolidare și de dezvoltare a autonomiei strategice proprii.
Aceste rezultate alegerilor intermediare au reprezentat o respudiere fermă a președintelui american, reducând semnificativ curentul MAGA în cadrul Congresului. Acest „tsunami albastru” este privit ca un moment de schimbare a direcției alegătorilor, însă experții și liderii politici subliniază că victoria democraților nu garantează automat o modificare a politicii externe a administrației actuale, menținând necesitatea unei autonomii strategice europene consolidate.
