Kremlinul a reacționat miercuri la declarațiile făcute de premierul britanic, Andy Burnham, în cadrul Adunării Generale a ONU. Moscova a acuzat liderul de la Londra că a ales o abordare imprudentă în discursul său, susținând că acțiunile sale alimentează sentimentul anti-rusesc. Această poziție oficială vine ca un răspuns direct la acuzațiile aduse Rusiei de partea britanică în cadrul celei mai importante reuniuni a organizației internaționale.
Andy Burnham a utilizat platforma ONU pentru a critica Moscova, acuzând-o în mod specific de răspândirea dezinformării și a minciunilor. În cadrul intervenției sale de marți, premierul britanic a anunțat și o măsură strategică importantă: Marea Britanie va înființa un nou Centru Național pentru Apărarea Informațională. Această instituție are scopul de a combate campaniile de dezinformare pe care Londra le atribuie direct regimului de la Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că poziția lui Andy Burnham este greșită, similară cu cea a altor state europene. Peskov a susținut că premierul britanic nu a adus nicio noutate în discuția politică actuală. Conform declarațiilor sale, acțiunile Marii Britanii contribuie la crearea unei atmosfere de rusofobie totală, o tendință pe care Moscova o vede ca fiind extinsă și către Germania sau Franța.
Din perspectiva Kremlinului, această politică externă este una extrem de lipsită de viziune strategică. Dmitri Peskov a subliniat că aceste gesturi nu vor contribui la reducerea tensiunilor de pe continentul european. În loc să faciliteze o detensionare a situației, abordarea actuală a statelor europice este considerată de Moscova ca fiind una care nu apropie actorii de măsuri care ar putea duce la o stabilizare pe termen lung.
Conflictul de retorică subliniază fragmentarea securității informaționale în Europa. În timp ce Marea Britanie își întărește capacitățile de apărare prin instituții dedicate combatării dezinformării, Kremlinul continuă să respingă aceste măsuri, etichetându-le drept atacuri ideologice. Această escaladare verbală reflectă dificultatea de a găsi un punct comun pentru dialog între marile puteri europene și Rusia în cadrul forurilor internaționale.
Contextul actual este marcat de o tensiune permanentă între Rusia și membrii NATO și UE. În timp ce liderii occidentali mențin o linie dură împotriva Moscovei, Kremlinul continuă să își exprime poziția prin canale oficiale, menținând un climat de opoziție directă față de noile structuri de apărare informațională propuse de statele europene.
