Fostul ofițer de operațiuni CIA, Sean M. Wiswesser, susține că Rusia duce un război secret împotriva Occidentului care depășește frontierele conflictului din Ucraina. Într-o analiză recentă, acesta explică faptul că obiectivele Moscovei sunt mult mai vaste decât ocuparea unor teritorii, vizând direct structura societăților democratice. Strategia rusă este descrisă ca fiind o campanie de lungă durată, menită să erodeze încrederea cetățenilor în propriile instituții și să creeze diviziuni profunde în Europa și Statele Unite.
Conform lui Wiswesser, războiul lui Putin nu a început odată cu invazia masivă din februarie 2022 sau chiar în 2014. El argumentează că, de peste două decenii, serviciile de informații și securitate ale Rusiei desfășoară o campanie susținută împotriva NATO, Europei și Statelor Unite. Această luptă clandestină utilizează o gamă largă de tactici de război hibrid, inclusiv operațiuni cibernetice, sabotaj, interferențe electorale, război informațional și chiar asasinate, toate fiind menite să destabilizeze ordinea occidentală.
Analiza sa se concentrează pe modul în care serviciile rusești, precum SVR, GRU și FSB, operează prin ceea ce sunt numite „măsuri active”. Wiswesser subliniază că Ucraina reprezintă doar locul unde această confruntare a devenit un război cinetic masiv, însă adevărata țintă este însăși democrația. Succesul Moscovei este definit prin transformarea societăților occidentale în entități cinice și neîncrezătoare, care ajung să creadă că sistemele lor democratice sunt ineficiente și incapabile să funcționeze corect.
Fostul agent de la CIA evidențiază diferența fundamentală de cultură operațională dintre serviciile rusești și cele occidentale. În timp ce agențiile precum CIA funcționează în limite legale și instituționale clare, serviciile rusești sunt profund înrădăcinate în stat, corporații și corupție. Wiswesser descrie sistemul rus ca fiind unul cleptocratic, unde FSB funcționează mai degrabă ca o organizație de tip mafiot sub autoritatea statului, fără a fi constrâns de legi sau supraveghere politică.
Deși această latitudine de manevră oferă serviciilor de informații rusești un avantaj tactic, sistemul este și vulnerabil. Corupția și presiunea de a mulțumi conducerea creează rivalități interne care pot fi exploatate. Wiswesser menționează că, deși Rusia folosește coerciția și „bățul” în activitatea de spionaj, aceste vulnerabilități au permis Occidentului să câștige în trecut împotriva URSS și să continue lupta împotriva Rusiei în prezent.
Contextul militar actual arată o presiune continuă asupra resurselor rusești, în contextul în care Vladimir Putin a ordonat pentru a patra oară în anul 2026 o nouă mobilizare a rezerviștilor. Această creștere a efectivelor armatei indică o încercare de a menține capacitatea de luptă într-un mediu de conflict care se extinde și se transformă constant, reflectând tensiunile geopolitice menționate de experții în securitate.
